În Polonia, în orașul Szczecin, activiștii au fost revoltați de participarea unor călugărițe pro-ruse din Belarus la târgul de Crăciun.

Potrivit jurnaliștilor de la postul de televiziune Polsat News , măicuțele au apărut nu numai la târgul de Crăciun din Szczecin, ci și mai înainte, în timpul unor sărbători din orașele Włodawa și Varșovia.

Majoritatea căsuțelor de la târg arătau la fel, dar una dintre ele a devenit celebră. Este vorba despre standul nr. 34, administrat de Mănăstirea ortodoxă Sfânta Elisabeta din Minsk.

„Aceste călugărițe merg la diferite evenimente din Europa pentru a face comerț și a câștiga bani, dintre care o parte sunt destinați susținerii regimului Lukașenko, iar o parte vor merge în sprijinul armatei ruse din Ucraina. Ele nu ascund faptul că din ceea ce obțin cumpără echipamente, mașini și chiar muniție pentru soldații ruși”, a declarat Olga Homici din cadrul inițiativei civice belaruse «Schetsin 646».

Activiștii belaruși care locuiesc în Szczecin au decis să organizeze un protest. Conducerea companiei municipale care organizează târgul a luat cunoștință de acest lucru. Ei au decis rapid să rezilieze contractul cu călugărițele.

„După ce am primit informații despre activitățile suplimentare ale călugărițelor, am luat măsuri pentru a le împiedica să mai desfășoare activități comerciale. Nu vom mai coopera cu ele nici acum, nici în viitor”, a declarat Selina Volosh, purtătoare de cuvânt a societății Żegluga Szczecińska Turystyka Wydarzenia.

Cu toate acestea, această problemă nu se referă doar la piața de Crăciun din Szczecin. Anterior, standul călugărițelor a apărut la Festivalul celor Trei Culturi din Włodawa în septembrie, precum și la Cimitirul Ortodox Wola din Varșovia în timpul Zilei Tuturor Sfinților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit unui raport al Băncii Naționale a Poloniei, migranții ucraineni din Polonia nu sunt șomeri. Proporția celor care sunt angajați este mai mare decât a polonezilor.

#Polonia #șomeri #târg de craciun

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.