Asociaţia pentru drepturile animalelor PETA a anunţat vineri că a deschis o acţiune în instanţă împotriva Ministerului britanic al Apărării, care refuză să accepte versiuni artificiale pentru faimoasele căciuli din blană de urs purtate de militarii din Garda Regală.

Celebrele căciuli, cunoscute sub numele de „bearskins”, sunt purtate mai ales de regimente de elită ale armatei britanice în momentul schimbării gărzii militare în faţa Palatului Buckingham şi au devenit unul dintre cele mai renumite simboluri ale Marii Britanii, relatează Agerpres.

PETA militează de multă vreme ca ele să nu mai fie decorate cu blănuri naturale ale unor urşi negri (baribal) din Canada şi a conceput o soluţie alternativă din material acrilic, sub forma unor căciuli fabricate de compania franceză Ecopel.

Însă Ministerul britanic al Apărării „refuză să le încerce, deşi şi-a luat acest angajament de mai multe ori în ultimii ani”, a declarat Kate Werner, membră în această asociaţie ecologistă.

PETA consideră că Guvernul de la Londra nu a respectat procedurile adecvate şi acesta este elementul asupra căruia justiţia a fost sesizată.

„Am fost informaţi în legătură cu deschiderea de către PETA a unei proceduri judiciare în această speţă. Nu putem face niciun comentariu despre un proces aflat în curs de desfăşurare”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării.

În urmă cu câteva luni, Guvernul britanic a anunţat că nu are „niciun proiect” de înlocuire a căciulilor din blană de urs, adăugând că o analiză a testelor realizate pe blănuri artificiale de către PETA a arătat că „nu a respectat criteriile necesare” pentru a permite înlocuirea căciulilor actuale.

Acea concluzie este respinsă însă de PETA.

„Este vorba despre un simbol al Regatului Unit, însă noi dorim ca el să reflecte valorile şi etica din societatea noastră”, a explicat Kate Werner.

Actualul ministru britanic al Apărării, Ben Wallace, el însuşi un fost militar, este un apărător al căciulilor din blană naturală de urs. În calitatea sa de deputat, el a susţinut un amendament legislativ pentru continuarea utilizării acestor articole vestimentare.

O petiţie pentru înlocuirea lor cu blană artificială, semnată de peste 100.000 de persoane, a dus la o dezbatere în Parlamentul de la Londra pe marginea acestui subiect.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#garzile britanice #Marea Britanie #Palatului Buckingham

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.