Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Scandal uriaș în Marea Britanie! Poșta, anchetată după ce a acuzat pe nedrept angajați că fură bani

06 Ian. 2024, 21:01
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
06 Ian. 2024, 21:01 // În Lume //  Realitatea.md

Poliţia din Marea Britanie a deschis o anchetă de fraudă la Poşta Britanică după ce sute de angajaţi au fost acuzaţi pe nedrept că au furat bani, în condiţiile în care de fapt de vină era o eroare a sistemului informatic, relatează digi24.ro. Mai exact, în perioada 1999-2015, peste 700 de şefi de unităţi poştale au fost acuzaţi de furt sau fraudă, deoarece computerele au indicat în mod eronat că lipsesc bani. Mulţi au fost ruinaţi financiar după ce au fost obligaţi să plătească sume mari către companie, iar unii au fost condamnaţi şi trimişi după gratii. Câţiva s-au sinucis.

Adevăratul vinovat era un sistem de contabilitate computerizat defectuos numit Horizon, furnizat de firma japoneză de tehnologie Fujitsu, care a fost instalat în oficiile poştale locale în 1999. Poşta Britanică a susţinut mulţi ani că datele din Horizon sunt sigure şi i-a acuzat pe directorii de oficii de lipsă de onestitate atunci când sistemul a arătat că lipsesc bani. După ani de eforturi din partea victimelor şi avocaţilor acestora, Curtea de Apel a anulat 39 dintre condamnări în 2021.

Un judecător a declarat că Poşta „ştia că existau probleme serioase cu privire la fiabilitatea” Horizon şi că a comis greşeli „flagrante” în ceea ce priveşte investigarea şi divulgarea. O anchetă publică privind scandalul este în curs de desfăşurare din 2022. Până în prezent, nicio persoană din cadrul companiei publice Post Office sau al altor companii implicate nu a fost arestată şi nici nu a fost acuzată penal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lee Castleton, un fost director de unitate care a dat faliment după ce a fost cercetat pentru dispariţia de fonduri, a declarat că familia sa a fost marginalizată în oraşul natal Bridlington, din nordul Angliei. El a spus că fiica sa a fost hărţuită pentru că oamenii credeau că „tatăl ei era un hoţ şi că lua bani de la bătrâni”. El a spus că victimele au dorit ca persoanele responsabile să fie numite.

Scandalul care durează de mult timp a stârnit din nou indignare odată cu difuzarea, săptămâna aceasta, a unei docudrame TV, „Domnul Bates vs. Post Office”. Aceasta a prezentat o luptă de două decenii a directorului de unitate, Alan Bates, interpretat de Toby Jones, pentru a scoate la iveală adevărul şi a-i reabilita pe lucrătorii poştali nedreptăţiţi.

Directorul general al Post Office, Nick Read, numit în funcţie după scandal, a salutat serialul TV şi a declarat că speră că acesta „va creşte şi mai mult gradul de conştientizare şi îi va încuraja pe toţi cei afectaţi care nu s-au manifestat încă să ceară despăgubirile şi compensaţiile pe care le merită”.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.