Poliţia din Marea Britanie a deschis o anchetă de fraudă la Poşta Britanică după ce sute de angajaţi au fost acuzaţi pe nedrept că au furat bani, în condiţiile în care de fapt de vină era o eroare a sistemului informatic, relatează digi24.ro. Mai exact, în perioada 1999-2015, peste 700 de şefi de unităţi poştale au fost acuzaţi de furt sau fraudă, deoarece computerele au indicat în mod eronat că lipsesc bani. Mulţi au fost ruinaţi financiar după ce au fost obligaţi să plătească sume mari către companie, iar unii au fost condamnaţi şi trimişi după gratii. Câţiva s-au sinucis.

Adevăratul vinovat era un sistem de contabilitate computerizat defectuos numit Horizon, furnizat de firma japoneză de tehnologie Fujitsu, care a fost instalat în oficiile poştale locale în 1999. Poşta Britanică a susţinut mulţi ani că datele din Horizon sunt sigure şi i-a acuzat pe directorii de oficii de lipsă de onestitate atunci când sistemul a arătat că lipsesc bani. După ani de eforturi din partea victimelor şi avocaţilor acestora, Curtea de Apel a anulat 39 dintre condamnări în 2021.

Un judecător a declarat că Poşta „ştia că existau probleme serioase cu privire la fiabilitatea” Horizon şi că a comis greşeli „flagrante” în ceea ce priveşte investigarea şi divulgarea. O anchetă publică privind scandalul este în curs de desfăşurare din 2022. Până în prezent, nicio persoană din cadrul companiei publice Post Office sau al altor companii implicate nu a fost arestată şi nici nu a fost acuzată penal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lee Castleton, un fost director de unitate care a dat faliment după ce a fost cercetat pentru dispariţia de fonduri, a declarat că familia sa a fost marginalizată în oraşul natal Bridlington, din nordul Angliei. El a spus că fiica sa a fost hărţuită pentru că oamenii credeau că „tatăl ei era un hoţ şi că lua bani de la bătrâni”. El a spus că victimele au dorit ca persoanele responsabile să fie numite.

Scandalul care durează de mult timp a stârnit din nou indignare odată cu difuzarea, săptămâna aceasta, a unei docudrame TV, „Domnul Bates vs. Post Office”. Aceasta a prezentat o luptă de două decenii a directorului de unitate, Alan Bates, interpretat de Toby Jones, pentru a scoate la iveală adevărul şi a-i reabilita pe lucrătorii poştali nedreptăţiţi.

Directorul general al Post Office, Nick Read, numit în funcţie după scandal, a salutat serialul TV şi a declarat că speră că acesta „va creşte şi mai mult gradul de conştientizare şi îi va încuraja pe toţi cei afectaţi care nu s-au manifestat încă să ceară despăgubirile şi compensaţiile pe care le merită”.

#Marea Britanie #Posta #scandal

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.