Agențiile anticorupție din Ucraina, împreună cu Serviciul de Securitate al Ucrainei, au descoperit o grupare criminală despre care susțin că ar fi condusă de deputata de la Kiev Anna Skorokhod, transmite rbc.ua.

Sursele indică faptul că parlamentarul vizat este Anna Skorokhod, membră a grupului parlamentar „Pentru viitor”. Conform acelorași surse, Skorokhod este suspectată de extorcarea unei mite în valoare de 250.000 de dolari de la un om de afaceri. NABU a precizat că sunt în desfășurare acțiuni prioritare de investigație și că detalii suplimentare vor fi publicate ulterior.

Deputata a confirmat personal că la domiciliul ei au loc percheziții și a declarat că nu are „nimic de ascuns”. Ea a considerat situația drept „presiune directă asupra opoziției”.

Într-un mesaj public, Skorokhod a spus: „Activitățile mele sunt la vedere. Cu toate acestea, momentul și contextul acestor evenimente duc la o concluzie clară: văd în aceasta o presiune directă asupra opoziției și o încercare de a bloca activitățile mele politice din cauza poziției mele de principiu.”

Anna Skorokhod a fost aleasă deputat în 2019 în circumscripția 93 din regiunea Kiev, fiind inițial membră a fracțiunii „Slujitorul Poporului”. În noiembrie 2019, ea a fost exclusă din fracțiune, motivând că decizia a fost una politică, asociată cu faptul că nu a susținut proiectul de lege privind piața funciară. Ulterior, Skorokhod a anunțat că intenționează, alături de deputatul Anton Polyakov, să creeze un grup parlamentar separat. În prezent, Anna Skorokhod este membră a grupului parlamentar „Pentru viitor” în Rada Supremă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#grup criminal #mita #Ucraina

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.