Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu o criză majoră de credibilitate, după reținerea a doi foști oficiali europeni într-o anchetă de fraudă. Politico notează că situația a generat presiuni politice semnificative asupra liderului executivului european.

Federica Mogherini, fostă șefă a diplomației UE și fostă vicepreședintă a Comisiei, este vizată de anchetă în Belgia. Ea este suspectată de fraudă și conflict de interese în legătură cu licitația pentru înființarea Academiei Diplomatice a UE, proiect finanțat de Uniune și gestionat de College of Europe. Un alt suspect este Stefano Sannino, fost secretar-general al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) și în prezent oficial în Comisia von der Leyen.

Ancheta privește posibile nereguli legate de atribuirea programului de formare pentru tinerii diplomați europeni, în perioada 2021–2022. Potrivit surselor citate, au avut loc percheziții la Colegiul Europei din Bruges, la sediul SEAE din Bruxelles și la locuințele suspecților, operațiune coordonată de Parchetul European (EPPO) cu sprijinul OLAF. Investigația urmărește să stabilească dacă reprezentanții Colegiului Europei au avut acces anticipat la informații confidențiale privind criteriile de selecție, înainte ca licitația să fie anunțată oficial. Există suspiciuni privind încălcarea regulilor de concurență loială în procesul de achiziții publice.

Oficiali ai Comisiei au apărat-o însă pe von der Leyen, subliniind că SEAE este o structură autonomă și nu se află sub controlul direct al președintei. Ei afirmă că nu este corect ca aceasta să fie responsabilă pentru activitățile tuturor instituțiilor europene. Scandalul este folosit și de partidele eurosceptice și adversarii externi ai Uniunii pentru a pune sub semnul întrebării standardele europene privind statul de drept. Contextul este marcat și de episoade anterioare, precum cazul Qatargate.

Reținerea, perchezițiile și eliberarea ulterioară a celor implicați au intensificat presiunea asupra conducerii europene. Ancheta rămâne în desfășurare, iar instituțiile așteaptă clarificarea tuturor faptelor. Incidentul are loc la câteva luni după ce Ursula von der Leyen s-a confruntat cu un alt vot de neîncredere, în luna iulie, pe fondul tensiunilor politice interne din Uniunea Europeană

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ancheta #Comisia Europeană #oficiali

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.