Deputata socialistă Alla Darovannaia a fost obligată, printr-o decizie definitivă a Curții Supreme de Justiție, să dezmintă informațiile false răspândite despre ministra Sănătății, Ala Nemerenco, și să-i achite un prejudiciu moral de 20.000 de lei.

Într-o postare publicată pe Facebook, Darovannaia a declarat că respectă hotărârea instanței și a cerut scuze publice pentru afirmațiile făcute în februarie 2021, în cadrul unei conferințe de presă la Parlament. Atunci, ea susținea că Nemerenco ar fi obținut ilegal o diplomă de master.

„Eu, Alla Darovannaia, dezmint informațiile expuse și răspândite de mine în cadrul conferinței de presă din 2 februarie 2021. Declar că informațiile respective, care au fost răspândite de mine, sunt defăimătoare, false și constituie relatări cu privire la fapte prin care am lezat onoarea, demnitatea și reputația profesională a doamnei Ala Nemerenco.

Îmi exprim și adresez doamnei Ala Nemerenco scuzele publice de rigoare în legătură cu această situație”, a scris aceasta pe pagina sa de Facebook.

Instanțele de toate nivelurile — Judecătoria Chișinău, Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție — au stabilit că informațiile răspândite de deputată sunt false și defăimătoare.

Scandalul a izbucnit în 2021, când deputații PSRM Alla Darovannaia și Vladimir Odnostalco au cerut demisia Alei Nemerenco, acuzând-o că ar fi primit o diplomă fără studii și examene. Nemerenco a demonstrat ulterior, cu acte oficiale, că diploma i-a fost eliberată legal de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Ministerul Sănătății.

După aproape patru ani de procese, cazul „diplomei false” s-a încheiat definitiv, iar deputata a fost nevoită să-și asume public greșeala.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Ala Nemerenco #Alla Darovannaia #Curtea de Justitie

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.