Consiliul Audioviziualului (CA) respinge contestațiile lui Voronin și Usatîi împotriva Teleradio Moldova (TRM). Autoritatea a publicat și frazele pronunțate de politicieni, din cauza cărora spoturile lor nu au fost acceptate pe post.

Cu referire la contestația comuniștilor, CA precizează ă urma analizei mesajului de promovare electorală, au fost observate următoarele afirmații:

„Conducători ai Moldovei de felul celora pe care-i avem în ultimii ani – lipsiți de competență, de gândire logică și rațională, de talent iar pe lângă asta și corupți – Țara noastră n-a avut niciodată.”

„Primul scop al acestui referendum este de a obține cu orice preț alegerea din nou în calitate de președinte a acestei femei, care nu s-a realizat ca președinte de țară.”

„Conform pct. 40 din Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, aprobat de Comisia Electorală Centrală (CEC), timpii de antenă acordați gratuit sunt utilizați exclusiv pentru expunerea programelor electorale în cadrul emisiunilor de promovare electorală. Or, paragrafele enunțate supra din textul mesajului de promovare electorală nu pot fi reținute ca parte componentă a programului electoral”, notează serviciul de presă al CA.

Usatîi a solicitat de la CA sancționarea TRM pentru pretinsa încălcarea prevederii din Codul Electoral care stabilește că instituțiile mass-media au obligația de a respecta principiile de echitate, echilibru și imparțialitate în reflectarea alegerilor și de a oferi concurenților electorali timpi de antenă sau spațiu pentru publicitatea electorală în condiții egale și nediscriminatorii. A fost cerută opinia Consiliului pentru egalitate despre sintagma „eu sunt pentru interzicerea propagandei LGBT în școli”, pronunțată de politician.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Consiliul pentru egalitate a concluzionat că formularea indicată mai sus constituie incitare la discriminare, în sensul noțiunii prevăzute la art. 70 alin. (4) al Codului Electoral nr. 325/2022 și pct. 41 al Regulamentului privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, aprobat de CEC. De asemenea, s-a reținut că sintagma examinată cade sub incidența art. 11 alin. (2) lit. a) din Codul serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018, fiind susceptibilă de a incita la discriminare pe criteriu de orientare sexuală.

Or, în urma analizei mesajului video anexat la contestație, nu a fost constatată îndeplinirea condițiilor enumerate atât la art. 70 alin. (4) din Codul electoral nr. 325/2022, cât și la pct. 41 din Regulamentul privind reflectarea alegerilor de către instituțiile mass-media, aprobat de CEC, și anume:

Este interzisă:

–           combinarea de culori și/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat;

–           utilizarea materialelor în care apar personalități istorice de peste hotare;

–           simbolica unor state străine sau organizații internaționale;

–           imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc la incitarea la discriminare”, precizează reprezentanții CA.

Deciziile Consiliului Audiovizualului pot fi contestate, fără respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 3 zile, începând cu ziua următoare celei în care au fost adoptate.

Amintim că, TRM s-a pomenit într-un scandal electoral, după ce lui Usatîi și Voronin nu li s-au difuzat sporturile electorale gratuit, pe motiv ă ar încălca regulamentele de reflectare a campaniei electorale. Drept urmare, liderul „Partidului Nostru” a mers în instanță, dar cererea sa de a obliga TRM să îi difuzeze sportul a fost refuzată, iar comuniștii au protestat în fața televiziunii naționale și au cerut demisia directorului Vlad Țurcanu.

#CA #contestatii #TRM #Usatii #Voronin

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.