Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale susține că decizia prin care fondatorii companiei FLYONE au fost obligați să renunțe la cotele-părți deținute în societate rămâne legală, chiar dacă documentul Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului face trimitere la o lege abrogată, informează BANI.MD.

Precizările au fost oferite redacției BANI.MD, după ce jurnalistul Corneliu Gandrabur a semnalat că Procesul-verbal nr. 37 al ședinței Consiliului din 22 iunie 2026 invocă Legea nr. 618/1995 privind securitatea statului, act normativ care a fost abrogat în octombrie 2025 prin Legea nr. 249/2025 privind securitatea națională.

În răspunsul transmis BANI.MD, Ministerul Infrastructurii arată că decizia Consiliului este fundamentată pe prevederile articolelor 6 lit. b) și 8 lit. b) din Legea nr. 174/2021 cu privire mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului.

Instituția admite că legea cu privire la securitatea statului la care se face referire în argumentare a fost abrogată, însă susține că aceasta a fost înlocuită de o nouă lege care reglementează același domeniu.

„Este adevărat că Legea privind securitatea națională la care se face referire în argumentare a fost abrogată prin adoptarea unei noi legi care reglementează același domeniu. Este vorba de Legea nr. 249/2025 cu privire la securitatea națională. Noțiunile și criteriile relevante în privința riscurilor la adresa securității naționale sunt reglementate în prezent de această lege, astfel încât fundamentarea deciziei rămâne valabilă”, se arată în răspunsul ministerului.

Potrivit autorității, modificarea cadrului normativ nu schimbă temeiul juridic al hotărârii adoptate de Consiliu.

„Schimbarea cadrului normativ în materia securității naționale nu afectează temeiul și argumentarea deciziei adoptate de Consiliu”, precizează ministerul.

Subiectul a fost adus în atenția publică după ce jurnalistul Corneliu Gandrabur a publicat o analiză în care susține că procesul-verbal al Consiliului face trimitere la o normă legală ieșită din vigoare. Acesta a mai remarcat că documentul conține zece puncte privind mai multe întreprinderi, în timp ce Ministerul Infrastructurii a comunicat public doar decizia referitoare la FLYONE. De asemenea, autorul a atras atenția asupra faptului că documentul menționează că fondatorii și proveniența capitalului companiei nu ar fi cunoscute, deși informațiile privind acționariatul sunt disponibile în registrele oficiale.

Săptămâna trecută, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că fondatorii FLYONE sunt obligați să renunțe la participațiile deținute în companie în termen de 90 de zile, în urma aplicării mecanismului de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului.

#FLYONE #MIDR #reacție

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.