Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și-ar fi depășit atribuțiile atunci când a emis un aviz potrivit căruia denumirea disciplinei „Istoria Românilor” predate în școlile din R. Moldova ar fi „discriminatorie”. De această părere este președinta Maia Sandu, care susține inițiativa Ministerului Educației și Cercetării de a ataca documentul în instanța de judecată.

„Dacă e să urmăm logica acestei decizii, atunci ar trebui să schimbăm și denumirea limbii române. Consiliul și-a depășit competențele pe acest subiect și, din păcate, nu este primul caz. Am mai văzut și alte decizii în trecut, care merg dincolo de competențele acestui Consiliu”, a declarat Maia Sandu, pe 12 iunie, într-o emisiune la Pro TV, potrivit moldova1.md.

Șefa statului a adăugat că Ministerul Educației și Cercetării (MEC) „are dreptate să nu fie de acord” cu avizul Consiliului, care recomandă autorităților modificarea denumirii disciplinei „Istoria Românilor”, susținând că aceasta ar reprezenta o formă de „discriminare directă” față de elevii din alte grupuri etnice.

În replică, pentru sursa citată, reprezentanții Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării au spus că, printre atribuțiile instituției se numără examinarea corespunderii legislației naționale cu standardele privind nediscriminarea, emiterea avizelor consultative, precum și înaintarea recomandărilor privind asigurarea egalității.

Consiliul mai precizează că nu a identificat vreo țară membră a Consiliului Europei, UE sau OSCE „în care denumirea disciplinei ar face referire la vreo etnie”.

„Mai mult decât atât, începând cu anul de studii 2004-2005, România a modificat denumirea disciplinei din Istoria românilor în Istorie”, susține instituția.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării a anunțat în această săptămână că va contesta în instanță avizul Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării, potrivit căruia denumirea disciplinei „Istoria Românilor” ar fi „discriminatorie”. Consiliul i-a recomandat Ministerului Educației și Cercetării, în avizul său emis pe 15 mai curent, să revizuiască denumirea disciplinei, optând pentru una „neutră din punct de vedere etnic”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consiliul de Egalitate #istorie #Maia Sandu #manual

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.