Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și-ar fi depășit atribuțiile atunci când a emis un aviz potrivit căruia denumirea disciplinei „Istoria Românilor” predate în școlile din R. Moldova ar fi „discriminatorie”. De această părere este președinta Maia Sandu, care susține inițiativa Ministerului Educației și Cercetării de a ataca documentul în instanța de judecată.

„Dacă e să urmăm logica acestei decizii, atunci ar trebui să schimbăm și denumirea limbii române. Consiliul și-a depășit competențele pe acest subiect și, din păcate, nu este primul caz. Am mai văzut și alte decizii în trecut, care merg dincolo de competențele acestui Consiliu”, a declarat Maia Sandu, pe 12 iunie, într-o emisiune la Pro TV, potrivit moldova1.md.

Șefa statului a adăugat că Ministerul Educației și Cercetării (MEC) „are dreptate să nu fie de acord” cu avizul Consiliului, care recomandă autorităților modificarea denumirii disciplinei „Istoria Românilor”, susținând că aceasta ar reprezenta o formă de „discriminare directă” față de elevii din alte grupuri etnice.

În replică, pentru sursa citată, reprezentanții Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării au spus că, printre atribuțiile instituției se numără examinarea corespunderii legislației naționale cu standardele privind nediscriminarea, emiterea avizelor consultative, precum și înaintarea recomandărilor privind asigurarea egalității.

Consiliul mai precizează că nu a identificat vreo țară membră a Consiliului Europei, UE sau OSCE „în care denumirea disciplinei ar face referire la vreo etnie”.

„Mai mult decât atât, începând cu anul de studii 2004-2005, România a modificat denumirea disciplinei din Istoria românilor în Istorie”, susține instituția.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării a anunțat în această săptămână că va contesta în instanță avizul Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării, potrivit căruia denumirea disciplinei „Istoria Românilor” ar fi „discriminatorie”. Consiliul i-a recomandat Ministerului Educației și Cercetării, în avizul său emis pe 15 mai curent, să revizuiască denumirea disciplinei, optând pentru una „neutră din punct de vedere etnic”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consiliul de Egalitate #istorie #Maia Sandu #manual

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china