Ministerul Economiei a anunțat recent consultări publice cu privire la un proiect de Hotărâre de Guvern care să favorizeze importul de produse petroliere europene în Republica Moldova.

Esența modificării este excluderea certificării obligatorii a produselor petroliere în cazul importului direct al acestora de la un producător dintr-un stat membru al Uniunii Europene, screi BANI.MD.

„Facilitarea accesului pe piața Republicii Moldova a produselor petroliere principale (a benzinei și motorinei) importate direct de la producătorii acestora amplasați într-un stat membru UE. Astfel, se vor recunoaște documentele eliberate de producător prin care se confirmă calitatea produselor petroliere (declarația de conformitate și raportul de inspecție). Respectiv decade necesitatea efectuării obligatoriu a prelevării probelor și încercărilor de laborator efectuate la etapa importului pe teritoriul vamal al Republicii Moldova”, se spune în modificările propuse.

Interesele au aruncat în aer amendamentul salvator

Inițiativa legislativă a apărut după publicarea raportului Comisiei parlamentare speciale conduse de deputatul Radu Marian, formată după ce în această primăvară s-a accentuat deficitul de produse petroliere. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a atras atenția asupra acestei probleme și a convocat Consiliul de Securitate. Dânsa a cerut rezolvarea grabnică a problemei.

La acea vreme, deficitul de motorină a stârnit un șir de probleme. Prețul angro era mai mare față decât prețul la pompă. Or, acest lucru a stârnit nemulțumirea în rândul agricultorilor, care amenințau cu proteste în cazul în care statul nu le compensează 100% din acciza la motorină.

Un nou amendament, speculanții de carburanți fac lobby

Revenind la legea produselor petroliere, Comisia specială propune reducerea cheltuielilor cu 2 bani per litru la petroliștii din Republica Moldova, care au companiile mamă în România.

O inițiativă, bună, însă cauza deficitului produselor petroliere din Republica Moldova este alta. Este vorba de speculațiile, cu schema de revânzare a carburanților. Potrivit statisticilor, confirmate de declarațiile ANRE, combustibilul a fost importat în țară în cantități suficiente. Dar, de fapt, a rămas la comercianții care l-au revândut. Fiecare importator are propriul său comerciant speculator-dealer care cumpără volume importate și creează un deficit artificial.

În plus, absența restricțiilor legale permite nerezidenților să vândă combustibil pe teritoriul Republicii Moldova în portul Giurgiulești fără licențe speciale. Conform acelorași scheme, combustibilul rusesc este furnizat de acolo în Ucraina cu implicarea misterioasei companii offshore Euronova. Despre acest lucru a scris bani.md anterior. Este vorba de o schemă de revânzare a carburanților prin care gigantul rus Gazprom vinde carburanți în Ucraina prin portul Giurgiulești via portul Constanța. Danube Logistics SRL, controlată de BERD (100%) și care operează Portul Giurgiulești, activează drept traider petrolier, facilitând tranzitarea carburanților spre Ucraina. Transportul se face pe calea ferată.

Autoritățile au înțeles problema, dar ridică din umeri

Problema cu criza carburanților nu e recentă. Anul trecut, de exemplu mai multe benzinării și-au suspendat activitatea din lipsă de carburanți. Respectiv, cei de la guvernare au înțeles că problema lipsei carburanților e una artificială și au vrut să o soluționeze. Astfel s-a vrut limitarea vânzărilor angro a carburanților, respectiv s-a născut celebrul amendament la legea carburanților – Marian – Bolea.

Amendamentul includea limitarea vânzării angro a produselor petroliere. Era vorba de comercializarea angro doar în lanțurile de comerț cu amănuntul. Este lesne de înțeles că nu le-a fost pe plac speculanților din piață, iar în lectura a doua detaliul cu limitările de comercializare a dispărut.

Povestea continuă, în condițiile în care în actualul amendament, cineva a avut grijă ca deficitul carburanților să nu fie soluționat.

#carburanti #criza carburanților #Radu Marian #scandal #scheme

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.