Premierul desemnat Alexandru Munteanu a fost întrebat în Parlament despre implicarea sa în procesul de privatizare a Întreprinderii de Stat „Fabrica de Bere din Chișinău” (Vitanta-Intravest), în contextul unui raport al Curții de Conturi din anul 2000, care constata nereguli majore și pierderi semnificative pentru stat, scrie BANI.MD.

Întrebarea a fost formulată de deputatul Ion Chicu (PDCM), care a menționat raportul Curții de Conturi referitor la modul în care a fost privatizată întreprinderea și la prejudiciile cauzate bugetului de stat. În răspunsul său, Munteanu a negat orice implicare în procesul de privatizare, precizând că fondul pe care îl reprezenta a investit în companie după finalizarea procesului de privatizare.

„Eu n-am fost implicat în acest proces. Noi, fondul nostru, am venit atunci când întreprinderea deja era privatizată. Parțial s-a făcut prin voucher, parțial cu un investitor. Din această cauză se numea Vitanta-Intravest – o companie cu investitori financiari. Noi am venit și am schimbat multe lucruri. Eu cred că Vitanta, fără investițiile ulterioare, nici nu ar mai fi existat astăzi”, a declarat Munteanu.

Premierul desemnat a subliniat că, la acel moment, situația economică a întreprinderii era una dificilă, iar intervenția investitorilor a permis modernizarea și menținerea producției: „Era o situație complicată, inclusiv cu relațiile cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Am făcut multe schimbări. Dacă nu interveneam, Vitanta ar fi avut soarta altor fabrici similare din regiune, cum a fost Cernomor, în Odessa – care nu mai există.”

Potrivit raportului Curții de Conturi, procesul de deetatizare și privatizare a Fabricii de Bere din Chișinău, desfășurat între 1995–1999, a fost marcat de abateri grave de la lege, estimarea patrimoniului de stat fiind realizată incorect, fără evaluarea completă a activelor, potrivit sursei citate. Raportul menționa că pachetul de acțiuni al statului – 413.921 acțiuni – a fost vândut companiei Intravest Finance and Investment Company Limited din Liechtenstein la un preț simbolic de 25 de lei/acțiune, deși valoarea reală a bunurilor statului era semnificativ mai mare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, Curtea de Conturi a estimat că, din cauza acestei tranzacții, statul a pierdut aproximativ 1 milion de dolari, subliniind lipsa de responsabilitate a funcționarilor de la Departamentul Privatizării și Administrării Proprietății de Stat.

#companie #privatizare #Vitanta-Intravest

O nouă platformă lansată în România le oferă oamenilor posibilitatea de a adopta o oaie, un pom fructifer sau un stup de albine și de a primi periodic acasă produse precum brânză, fructe, gemuri și miere. Prin intermediul platformei Hambar, clienții pot plăti în avans pentru produsele pe care urmează să le primească în lunile următoare, susținând astfel micii producători locali, notează Antena 3 cu referire la Economica.

Proiectul Hambar a fost lansat de Alin Șerban, fost CEO al platformei tazz by eMAG, devenită apoi Wolt România, împreună cu Călin Costinaș, fost deputy CEO al Profi.

Conform surselor citate, platforma funcționează ca un marketplace care conectează direct micii producători locali cu consumatorii din România și din străinătate. Apare posibilitatea ca oamenii să plătească în avans pentru producția unui animal sau a unui pom fructifer, urmând să primească produsele pe parcursul mai multor luni.

„Avem un program de adopții. Și o să vreți să adoptați o oaie și o să primiți brânza de la oaie, respectiv, în timp de șase luni. Adoptați un copac și o să primiți fructele, o să primiți gemuri. O vacă și multe, multe alte lucruri. Un stup. Și toate lucrurile astea o să le facem relativ repede. Sperăm să avem prima adopție de o oaie cel mai târziu în noiembrie. Se face primul test”, a declarat Alin Șerban.

Cum funcţionează ”adopţia”

Programul testat în această toamnă ar urma să se extindă în anul 2026.

„Vrem să dezvoltăm o chestie pentru anul următor cu multe, multe adopții. Adopția o să funcționeze foarte simplu. De exemplu, un cioban are o mie de oi. Vrem să mergem la el, să-i fotografiem 100 de oi, vrem să le dăm un nume și fiecare să-și adopte oaia respectivă și să plătească în avans producția pentru 15 kg de brânză, sau 6 kg, sau 10 kg, sau 12, cât vrea fiecare”, a mai explicat antreprenorul.

După plată, clientul va primi lunar un colet cu produsele aferente adopției. De asemenea, programul pune la dispoziţie şi opţiunea de a oferi o adopţie drept cadou altcuiva.

Producătorii ar urma să-şi listezele produsele în platformă, stabilesc prețurile și cantitățile disponibile, iar comenzile plasate de consumatori ajung direct la ei.

„E marketplace 100%. Asta înseamnă că noi nu avem stocuri, noi nu controlăm prețurile, clienții dau o comandă, comanda ajunge la producătorul local, producătorul local setează prețurile, el ambalează în ambalajele noastre și cheamă curierul pentru național, curierul pentru străinătate, automat, doar apasă pe un buton și practic de acolo direct se livrează în România sau în străinătate”, a mai spus Șerban.