Oleg Serebrian este noul vicepremier pentru Reintegrare, care a depus jurământul în dimineața zilei de 19 ianuarie în fața președinte Maia Sandu și a întregului Cabinet de miniștri. La doar câteva ore din momentul în care acesta a sărutat drapelul Republicii Moldova, Alexandru Slusari scoate la vedere toată biografia noului vicepremier.

Membrul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr începe cu anul 2008, atunci când Serebrian „a făcut un deal cu Dumitru Diacov și a sacrificat partidul Social-Liberal. Pentru asta a primit funcția de prim-vicepreședinte al Partidului Democrat. În 2009-2010 garda veche a PD prin câteva tranzacții a cedat partidul către Plahotniuc prin intermediul lui Marian Lupu. Domnul Serebrian în urma tranzacției a primit girul pentru cariera diplomatică și din iunie 2010 a devenit ambasador în Franța, iar mai apoi în Germania”, scrie Slusari într-o postare pe Facebook.

De asemenea, fostul deputat îl acuză pe Oleg Serebrian de faptul că i-a fost loial fugarului Vladimir Plahotniuc.

„În perioada lui Plahotniuc domnul ambasador a fost absolut loial regimului și ședea тихо-тихо(n.r. cuminte, cuminte). Fără nici cuvânt de critică față de regimul cleptocrat. Din contra, rar, dar Plahotniuc îl trăgea de sfoare. Astfel, pe 2 octombrie 2015 ambasadorul Serebrian вдруг (n.r. spontan) a manifestat o mare grijă față de protestul nostru, preconizat pentru 4 octombrie. Dânsul a zis că acest eveniment miroase a intenție de lovitură de stat. Doamna Sandu și domnul Grosu, apropo au fost la acel protest la început și au văzut că oamenii erau extrem de revoltați, dar și foarte deștepți. Nu a fost nicio încercare de a intra în clădirile guvernamentale. Poporul a mers la GBC, știind că anume acolo este cuibul unei lovituri reale de stat, stat care era tot mai capturat de Plahotniuc. Doamna Gavrilița era atunci la Londra. Poate nu a auzit amenințarea lui Serebrian, comandată de Plahotniuc”, se întreabă membrul Platformei DA.

În concluzie, Alexandru Slusari afirmă că guvernarea PAS „continuă linia magistrală privind reabilitarea și promovarea oamenilor din regimul oligarchic”.

„Dorel Musteață, Viorel Morari, Nina Cernat, Victor Micu, Eugen Rurac, Marian Lupu, Viorel Chetraru, Veaceaslav Untilă, Eugen Carpov, Oleg Serebrian. Pleiada «oamenilor buni» din toate guvernările de la 2010 până în 2019! Cine este următorul cameleon, care brusc s-a vopsit în galben și a găsit căile de acces către noua guvernare, care a promis vara o curățare profundă a vârfului sistemului moștenit de la Plahotniuc -Dodon? Facem prognoze, stimați cetățeni!”, a scris Slusari,

Amintim că, fotoliul vicepremierului pentru Reintegare a fost suplinit în dimineața zilei de miercuri, 19 Ianuarie, de către fostul Ambasador în Franța și Germania, Oleg Serebrian. La eveniment au fost prezenți: președinta țării, Maia Sandu, prim-ministra Natalia Gavrilita, dar și întreaga componență a guvernului.

#Alexandru Slusari #Oleg Serebrian

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.