Moldindconbank anunță o schimbare importantă la nivel executiv. Alexander Picker își încheie mandatul de Președinte al Comitetului de Conducere al băncii, iar funcția va fi preluată de către Nikolay Borissov. Decizia a fost aprobată de Consiliul Băncii și urmează să fie validată de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Alexander Picker, numit în funcție la începutul lunii martie 2023, este un bancher cu o experiență de peste 30 de ani în domeniul financiar internațional. În timpul mandatului său, Picker a pus accent pe digitalizare, consolidarea echipei și apropierea băncii de clienți. În această perioadă, Moldindconbank a înregistrat progrese semnificative în consolidarea poziției sale pe piața bancară din Republica Moldova. Sub conducerea sa, banca a continuat procesul de modernizare și eficientizare operațională, inclusiv trecerea la sistemul IT ”B2”, și-a întărit statutul de jucător de referință în domeniul creditelor ipotecare și a înregistrat creșteri solide în toate segmentele-cheie, inclusiv credite, depozite, carduri, servicii digitale.

Activitatea bancară se bazează în mod fundamental pe încredere – calitate care trebuie câștigată în timp. Deși activitatea bancară este într-adevăr mai degrabă un maraton decât un sprint, ea poate fi privită și ca o probă de ștafetă, în care ștafeta este trecută fără probleme de la un alergător la altul, la viteză maximă, menținând impulsul pe tot parcursul desfășurării acesteia.

La Moldindconbank se așteaptă ca această ștafetă de conducere să fie trecută în această toamnă de la Alexander Picker la Nikolay Borissov. Nikolay Borissov a accelerat anterior creșterea băncii din 2019 până în 2022, în urma achiziției instituției de către Doverie – grupul de investiții bulgar. Din 2 mai, a fost aprobat de BNM în funcția de membru al Consiliului Băncii.

Borissov are o experiență vastă în domeniul bancar și este reprezentant al „Doverie-invest” EAD din Bulgaria, acționarul majoritar al Moldindconbank. A participat activ la procesul de evaluare și transformare a băncii încă din 2019. În trecut, a deținut funcții importante în cadrul DSK Bank AD, „Doverie – invest” și „Doverie – united holding”, având expertiză în management strategic și dezvoltare bancară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu această schimbare, Moldindconbank își propune să continue parcursul de consolidare și modernizare, mizând pe experiența dovedită a lui Nikolay Borissov în conducerea instituției.

Moldindconbank – mereu alături!

#conducere #Moldindconbank #schimbare

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.