Repulica Moldova înregistrează o reducere semnificativă a dobânzilor la creditele imobiliare pentru persoanele fizice, cu rate anuale sub 10%, conform datelor din luna iulie 2023. Această tendință reprezintă o veste bună pentru consumatori și a readus vitalitatea în piața imobiliară din țară, scrie portalul de știri economice Bani.md.

Economistul Veaceslav Ioniță subliniază că această scădere a dobânzilor a reanimat procesul de creditare pentru persoanele fizice, care a cunoscut o perioadă de restrângere în ultimii ani. Înainte de 2017, persoanele fizice contractau lunar credite imobiliare de până la 70 milioane lei de la bănci. După această dată, procesul de creditare a cunoscut o creștere exponentială, ajungând în septembrie 2021 la un impresionant 525 milioane lei lunar, de 7,5 ori mai mult decât media obișnuită dinainte de 2017.

Însă, criza și inflația din 2021-2022 au dus la înăsprirea politicii monetare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM), ceea ce a dus la creșterea dobânzilor la credite, inclusiv cele imobiliare, și la o reducere semnificativă a procesului de creditare. În lunile octombrie 2022 până în ianuarie 2023, volumul creditelor imobiliare noi a atins un minim de 100 milioane lei lunar, de 5 ori mai puțin decât nivelul maxim din 2021.

Cu toate acestea, datele recente indică o revenire semnificativă a pieței imobiliare. În iulie 2023, volumul creditelor imobiliare noi a fost de 272 milioane lei, aproape triplu față de minimul înregistrat acum jumătate de an.

Mai mult, inflația și creșterea costului banilor au determinat migrația consumatorilor spre creditele în valută. Această schimbare a fost înregistrată în mod semnificativ în luna decembrie 2022, când creditele imobiliare în valută au atins un record istoric de 42,5%. Cu relaxarea politicii monetare a BNM și politica clară de descurajare a creditării în valută, în iulie 2023, creditele imobiliare noi în valută au reprezentat doar 2,4%.

Cu toate acestea, deși asistăm la o creștere a creditării imobiliare, portofoliul total de credite imobiliare din sistemul bancar nu a înregistrat creșteri semnificative în acest an, crescând cu doar 20 milioane lei în primele 7 luni ale anului, comparativ cu 900 milioane lei în 2022 și 3,5 miliarde lei în 2021. Se preconizează că creșterea reală a creditării imobiliare va fi vizibilă în trimestrele următoare, indicând astfel încheierea crizei și revenirea la normal în piața imobiliară din Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Credite #economist #imobile #piata imobiliara

Piața mondială a petrolului va ajunge, în ultimul trimestru din 2026, într-o situație de ofertă excedentară, o premieră de la începutul războiului din Iran, pe măsură ce exporturile de țiței din Golful Persic își revin, în pofida conflictului în desfășurare, a anunțat vineri Agenția Internațională pentru Energie (AIE), transmite Bloomberg, notează Agerpres.

„Piața petrolului dă semne timide de reechilibrare, oferta globală depășind cererea pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Iran”, a precizat agenția care oferă consultanță marilor economii ale lumii în ultimul său raport lunar.

Potrivit AIE, exporturile de petrol din regiunea Golfului au revenit la 74% din nivelurile de dinaintea războiului, datorită unei creșteri semnificative a livrărilor Arabiei Saudite și Irakului, chiar dacă petrolierele continuă să fie vizate de atacuri. De asemenea, stocurile de petrol monitorizate au crescut în octombrie pentru prima dată după luna iunie, a adăugat agenția.

În aceste condiții, AIE și-a îmbunătățit estimările privind oferta mondială de petrol în anul 2026, cu o cantitate semnificativă de 920.000 de barili pe zi. Chiar dacă, la nivel mondial, piața petrolieră se va confrunta în acest an cu un deficit provocat de perturbările producției provocate de război, acest deficit anual ar urma să fie cu 60% mai mic decât cel prognozat de Agenție luna trecută.

Revenirea livrărilor din Orientul Mijlociu, coroborată cu semnalele că președintele Donald Trump s-ar putea abține de la noi acțiuni militare împotriva Iranului, a contribuit la scăderea prețurilor petrolului. Prețurile de referință au scăzut cu aproximativ 18% în această lună, oferind o gură de oxigen consumatorilor și băncilor centrale, prin reducerea presiunii exercitate de costurile ridicate ale combustibililor.

„Exporturile din regiunea Golfului și-au revenit mult mai rapid decât cererea globală de petrol”, a precizat AIE. Livrările din această regiune, excluzând Omanul, au atins luna trecută 18,4 milioane de barili pe zi, în pofida unui val de atacuri asupra petrolierelor, se arată în raportul publicat vineri. Potrivit AIE, Arabia Saudită și-a majorat producția de țiței la 10 milioane de barili pe zi în luna octombrie, în timp ce producția Irakului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, respectiv 4,6 milioane de barili pe zi.

Per total, AIE estimează că oferta mondială de petrol va crește în acest an cu 920.000 de barili pe zi, până la 101,6 milioane de barili pe zi. În schimb, cererea mondială de petrol va scădea cu 2,68 milioane barili pe zi, până la 102,3 milioane barili pe zi.

Potrivit estimărilor AIE, surplusul de ofertă din acest trimestru urmează să se accentueze semnificativ anul viitor. Pe de altă parte, deși se preconizează că, anul viitor, consumul își va reveni, acesta va rămâne sub nivelurile din 2025. Creșterea cererii va fi concentrată în zona materiilor prime pentru industria petrochimică, în timp ce „prețurile ridicate, electrificarea și eficiența consumului de combustibil” vor tempera redresarea în cazul carburanților auto.

Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.