De ce se schimbă ora

Unul dintre cele mai vechi argumente pentru ora de vară este că poate economisi costurile energiei. Un raport al Departamentului Energiei din 2008 a constatat că ora de vară prelungită, semnată de George W. Bush în 2005, a salvat aproximativ 0,5 la sută din utilizarea totală a electricității pe zi.

Tot în acel an, un studiu realizat de Biroul Național de Cercetări Economice a constatat că schimbarea orei de vară a determinat, „în contradicție cu intenția politicii,” o creștere a cererii de electricitate rezidențială cu aproximativ 1 la sută, crescând facturile de electricitate în Indiana cu 9 milioane de dolari pe an și sporind emisiile de poluare. Economisirea energiei a fost argumentul precis pe care președintele Richard M. Nixon l-a folosit în 1974 când a semnat în lege Actul de Conservare a Energiei prin Ora de Vară de Urgență, în mijlocul unei crize de combustibil, relatează protv.ro.

Uniunea Europeană și mai multe state din SUA, printre care California, Florida și Ohio, au luat în considerare renunțarea la schimbarea orei sau au întreprins pași în acest sens. În martie 2022, Senatul american a adoptat brusc și în unanimitate o legislație pentru a renunța la schimbarea de două ori pe an a orei, stabilind ora de vară permanentă. Dar proiectul de lege nu a reușit să treacă de Camera Reprezentanților.

În octombrie 2022, Mexicul a pus capăt orei de vară pentru cea mai mare parte a țării, dar a făcut o excepție pentru zona de-a lungul frontierei cu Statele Unite. China, India și Rusia nu folosesc ora de vară. Nici Hawaiiul sau cea mai mare parte a Arizonei. Mai multe teritorii ale SUA, inclusiv Puerto Rico, Samoa Americană, Guam și Insulele Virgine Americane, de asemenea, nu aplică ora de vară.

În 2020, Academia Americană de Medicină a Somnului a cerut abolirea orei de vară. Într-o declarație, academia a spus că schimbarea orei, prin perturbarea ritmului natural al corpului, ar putea crește riscul de accident vascular cerebral și evenimente cardiovasculare și ar putea duce la mai multe accidente de circulație.

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.