Schimbări la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). Directorul instituției, Iulian Iorga, a depus cererea de demisie. Anunțul a fost făcut la ședința de Guvern din 19 august.

Iorga va părăsi funcția de director al AGEPI începând cu 21 august 2026, a precizat Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari: „Vreau să îi mulțumesc în numele întregii echipe a Ministerului Justiției pentru munca depusă, pentru contribuția sa și pentru buna colaborare în această perioadă. Îi doresc mult succes în continuare”.

Începând cu 24 august, interimatul funcției de director al AGEPI va fi asigurat de directoarea adjunctă a instituției, Natalia Mogol. Premierul Vasile Tofan a declarat că una dintre prioritățile conducerii AGEPI va fi eficientizarea activității instituției, inclusiv în domeniul drepturilor de autor.

„Trebuie să facem ordine acolo, în special ce ține de drepturile de autor, un subiect important. Acceptăm demisia domnului Iorga, doamna Mogol va fi interimar”, a spus premierul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cine este Natalia Mogol

Natalia Mogol activează de 20 de ani în cadrul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). Ea ocupă funcția de directoare generală adjunctă a instituției din iunie 2020. Numele ei a fost implicat recent într-o serie de controverse majore legate de gestionarea drepturilor de autor și a asociațiilor de colectare a remunerațiilor.

Asociația Națională „COPYRIGHT”, condusă de Leon Știrbu, a acuzat-o public pe Natalia Mogol că, prin deciziile sale administrative emise în perioada în care a exercitat un interimat anterior la conducerea AGEPI, ar fi lipsit autorii și titularii de drepturi de remunerații în valoare de peste 7 milioane de lei.

Asociația a mai susținut că Natalia Mogol ar fi promovat în mod abuziv interesele unor Organizații de Gestiune Colectivă (OGC) din Federația Rusă. Mogol a mai fost acuzată că ar fi eliberat avize de funcționare pentru două noi asociații de profil pe baza unor dosare incomplete, cu încălcarea procedurilor legale și acceptând declarații pe proprie răspundere presupus false. Din perspectiva COPYRIGHT, aceste acțiuni ar fi dus la blocarea sistemului național de gestiune colectivă și la „legalizarea pirateriei”.

Natalia Mogol și AGEPI au respins toate aceste acuzații, calificându-le drept false și lipsite de substrat factologic. Ea a declarat că toate deciziile și acțiunile sale au fost întreprinse strict în limitele competențelor legale și cu respectarea deplină a cadrului normativ aplicabil în Republica Moldova. Mogol mai spune că declarațiile asociației reprezintă atacuri nefondate menite să pună presiune pe autoritatea de reglementare.

#AGEPI #Iulian Iorga #Natalia Mogol

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.