Cei șapte candidați care urmează să ocupe fotoliile de membri ai Consiliului Audiovizualului (CA) au fost selectați de Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, după desfășurarea probei interviului.

Astfel, vor fi propuși plenului Parlamentului spre aprobare și desemnarea următorilor candidați:

Ruslan Mihalevschi, propus de Președintele Republicii Moldova, recomandări oferite de Petru Macovei, director al AO „Asociația Presei Independente”, și Anastasia Nani, director adjunct al Centrului pentru Jurnalism Independent;
Liliana Vițu-Eșanu, propusă de Guvernul Republicii Moldova, recomandări oferite de Iulian Groza, director al Institutului Pentru Politici și Reforme Europene, și Viorica Zaharia, președinte al Consiliului de Presă;
Larisa Turea, propusă de Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”, cu recomandări oferite de Eugen Doga, compozitor, și Petru Hadârcă, director al Teatrului Național „Mihai Eminescu”;
Orest Dabija, propus de Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”, cu recomandări oferite de Octavian Sirețeanu, președinte al Clubului Moldovenesc de Jocuri Intelectuale, și Valeria Suruceanu, director al Muzeului de Istorie a orașului Chișinău și președinte ICOM Moldova;
Tatiana Crestenco, propusă de Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, cu recomandări oferite de Maia Bănărescu, Avocat al Poporului pentru Drepturile Copilului, și Doina Cazacu, doctor în drept;
Ana Gonța, propusă de IP „Centrul pentru Jurnalism Independent” (director Nadine Gogu), și AO „Asociația Presei Independente” (director Petru Macovei);
Eugeniu Rîbca, propus de AO „Asociația Presei Independente” (director Petru Macovei), și AO „Media Guard” (director Alina Radu).

Potrivit legislației, Consiliul Audiovizualului este format din șapte membri, unul propus de Președintele Republicii Moldova, unul propus de Guvernul Republicii Moldova, trei propuși de fracțiunile parlamentare, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției parlamentare, și doi membri propuși de organizațiile societății civile. Membrii Consiliului Audiovizualului sunt desemnați cu votul majorității deputaților, pentru un singur mandat de șase ani.

Precizăm că, membrii Consiliului Audiovizualului sunt desemnați cu votul majorității deputaților, pentru un singur mandat de șase ani.

#CA #comisie #Consiliul Audiovizualului #parlament

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.