Cancelarul german, Olaf Scholz, a dat asigurări că sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei ”vor continua” și chiar ”ar putea fi sporite” pentru a pune capăt dezastrului ”provocat de om” – războiul din Ucraina – care a dus la ”cea mai mare mișcare migratorie de după cel de-al Doilea Război Mondial”. Într-un discurs susținut în Parlamentul german înainte de un summit extraordinar care începe joi la Bruxelles și unde este așteptat și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, Scholz și-a exprimat convingerea că viitorul Ucrainei se află în UE.

”Din prima zi a războiului, cea mai puternică caracteristică a noastră constă în coeziunea noastră. Pur și simplu nu vom permite ca o țară să invadeze o alta și să perturbe pacea în Europa. Ucraina aparține Europei, viitorul ei se află în Uniunea Europeană. Și această promisiune rămâne valabilă”, a fost mesajul cancelarului german.

Marți, ministrul rus al apărării a declarat că livrările de arme occidentale către Ucraina antrenează efectiv NATO în conflict, atrăgând atenția că acest lucru ar putea duce la o escaladare ”imprevizibilă”.

Olaf Scholz a răspuns acestor acuzații, reiterând că ”NATO nu este într-un război contra Rusiei”, ci este vorba despre ”invazia Rusiei în Ucraina”. ”Putin nu-și va atinge obiectivele. Acest lucru este clar după un an de război”, și-a exprimat convingerea oficialul german.

Acesta a făcut trimitere și la cutremurele care au lovit Turcia și Siria și care au provocat mii de decese. ” Imaginile șocante din presă ajuns la noi. Suntem șocați în fața atâtor distrugeri. Guvernul federal a promis imediat sprijin guvernului turc”, a mai spus Scholz, care a anunțat că a avut deja o discuție telefonică cu președintele Recept Tayyip Erdogan.

Revenind la războiul din Ucraina, noul ministru german al apărării, Boris Pistorius, aflat marţi la Kiev într-o vizită surpriză, a declarat că această țară va primi peste 100 de tancuri de luptă de tipul Leopard 1A5 de la mai multe ţări europene. Cel puţin trei batalioane ar urma să fie echipate cu aceste tancuri până în primul sau al doilea trimestru al lui 2024, a declarat politicianul german cu prilejul vizitei, care a fost ţinută secretă din motive de securitate. Pistorius nu a precizat ce ţări europene în afară de Germania vor furniza tancuri Leopard 1.

Anunţul de marţi vine după ce guvernul german s-a angajat luna trecută să furnizeze tancurile mai moderne Leopard 2, într-o schimbare majoră după luni de apeluri ale Ucrainei la trimiterea de arme grele pentru a înfrunta trupele invadatoare ruseşti.

#Germania #Olaf Scholz #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.