Cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul polonez Donald Tusk se vor întâlni vineri, 15 martie, la Berlin, unde vor discuta, în special, despre pozițiile lor privind sprijinul pentru Ucraina, transmite Politico.

Macron urmează să sosească la Berlin vineri în jurul prânzului și se va întâlni mai întâi separat cu Olaf Scholz. După-amiază, acestora li se va alătura Donald Tusk pentru un dialog în formatul „Triunghiului de la Weimar”, care va fi prima reuniune a liderilor celor trei țări de la revenirea lui Donald Tusk în funcția de prim-ministru.

Întâlnirea ar trebui să contribuie la soluționarea diferendelor și să demonstreze unitate după tensiunile acumulate între Paris și Berlin din cauza diferenței de poziții cu privire la o serie de probleme de sprijin pentru Ucraina, iar acest lucru a devenit vizibil în plan public.

Unul dintre cele mai evidente episoade a fost reacția cancelarului german după cuvintele lui Macron că nu exclude potențiala trimitere a trupelor aliate în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Macron a spus apoi că a venit timpul pentru Europa când va fi necesar „să nu fim lași”, ceea ce a fost luat ca un reproș pentru Olaf Scholz. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat ulterior că „astfel de comentarii nu ajută la rezolvarea problemelor de asistență pentru Ucraina”.

În privat, oficialii germani se plâng că Macron recurge la declarații puternice, dar, în același timp, sprijinul Franței pentru Ucraina este semnificativ mai mic decât cel pe care Germania l-a oferit și a promis să-l ofere.

#ajutor Ucraina #Macron #Politico

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.