Școala Finanțelor Moderne a ajuns la cea de-a V-a ediție, adunând tineri pasionați de economie și finanțe, iar pentru prima dată, și viitori jurnaliști economici. Evenimentul a fost deschis de guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, care a avut un dialog cu participanții și a subliniat rolul educației financiare.

„Prin programul Școala Finanțelor Moderne investim în viitorul societății noastre, formând atât specialiști capabili să gestioneze responsabil domeniul financiar, cât și jurnaliști pregătiți să explice corect și într-un limbaj accesibil realitățile economice. Voi sunteți cei care veți aduce mai multă claritate, încredere și transparență în modul în care economia este înțeleasă și trăită de întreaga comunitate”, a subliniat guvernatoarea BNM.

Întâlnirea a prilejuit schimbul de idei între participanți: cei care au parcurs ediția din această vară și-au împărtășit experiența și impresiile, oferind repere și inspirație colegilor care vor porni pe acest drum în acest weekend.

La ediția a IV-a, desfășurată între 26 iulie și 3 august 2025, au participat studenți și masteranzi ai Academiei de Studii Economice din Moldova. La ediția programată pentru 6–14 septembrie, se reunesc, pentru prima dată, studenți de la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova, alături de jurnaliști economici, într-un format care extinde aria de impact a programului.

Programul este organizat cu sprijinul Băncii Naționale a României, în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București. Proiectul „Școala Finanțelor Moderne” se desfășoară în România și îmbină pregătirea teoretică și practică în domeniul financiar-bancar cu activități culturale și vizite tematice.

Astfel, participanții au ocazia să descopere atât mecanismele economiei și rolul unei bănci centrale în Uniunea Europeană, cât și patrimoniul istoric și cultural al României. Abordarea integrată oferă tinerilor o experiență educațională complexă, ce contribuie la formarea unor profesioniști pregătiți să răspundă provocărilor economice ale viitorului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#economie #finanțe #Școala Finanțelor Moderne #tineri

Doliu în lumea culturii moldovenești. Miercuri, 19 august, la vârsta de 77 de ani, s-a stins din viață compozitorul și profesorul Tudor Chiriac, personalitate marcantă a muzicii și a învățământului artistic. Anunțul a fost făcut de Ministerul Culturii, care a exprimat sincere condoleanțe familiei îndoliate, colegilor și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat pe Tudor Chiriac.

Născut la 21 martie 1949, în satul Ciuciuleni, raionul Hâncești, Tudor Chiriac și-a făcut studiile de specialitate la Chișinău, Moscova și Cluj, dedicându-și ulterior activitatea creației muzicale și formării noilor generații de artiști.

În perioada 1975–1979, a fost profesor de Teoria muzicii, Solfegiu, Armonie și Analiza creațiilor muzicale la Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău. În 1993, a devenit vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova, iar în perioada 1993–1994 a fost director artistic al Filarmonicii Naționale din Chișinău.

Ulterior, Tudor Chiriac și-a continuat activitatea pedagogică în România, fiind profesor la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași.

Creația sa cuprinde lucrări în diverse genuri muzicale și este marcată de preocuparea pentru valorificarea filonului ancestral românesc. Una dintre lucrările sale de referință, „Miorița” – poem pentru voce, orgă, clopote și bandă magnetică –, a fost selectată în anul 1986 de Tribuna Internațională a Compozitorilor din cadrul UNESCO printre cele mai bune 10 lucrări muzicale ale lumii.

Tudor Chiriac a semnat și muzica pentru filme artistice, inclusiv pentru pelicula „La porțile Satanei”, realizată la studioul „Moldova-film” în anul 1980, în regia lui Vlad Ioviță.