Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au inițiat un plan comun de acțiuni privind prevenirea violenței în școli și crearea unui mediu educațional sigur pentru elevi, cadre didactice și părinți. Documentul, aprobat prin Ordin comun al celor două ministere, va fi implementat pe parcursul anului curent de studii.

„Principalul obiectiv al inițiativei este reducerea fenomenelor de bullying și a altor forme de violență în școli, printr-un set de măsuri integrate de prevenție, informare și educație. Elevii și părinții vor participa la activități de instruire care îi vor ajuta să înțeleagă consecințele comportamentelor agresive și să reacționeze corect în situații de risc”, susține Valentina Olaru, secretar de stat la MEC.

Daniella Misail-Nichitin, ministra de Interne, a accentuat că asigurarea securității elevilor este prioritară.

„Prin acest parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, ne angajăm să fim alături de elevi, profesori și părinți, pentru ca școala să fie un loc protejat, unde fiecare copil poate să învețe și să se dezvolte liber, fără frică și fără violență”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.

Cadrele didactice și polițiștii vor colabora pentru a putea interveni prompt și profesionist, oferind sprijin elevilor atunci când apar dificultăți sau conflicte. Acțiunile vor fi desfășurate atât la nivel local, cât și național, implicând autoritățile locale, organizațiile neguvernamentale și partenerii internaționali.

MEC continuă să desfășoare acțiuni pentru ca în școli să fie aplicată Metodologia de prevenire și combatere a bullying-ului, aprobată în anul 2022.

Pentru a avea o imagine clară asupra situației, de două ori pe an ministerul adună informații de la școli și de la autoritățile locale despre cazurile suspecte de violență, neglijare, exploatare sau trafic de copii. Aceste rapoarte pot fi consultate pe site-ul oficial al ministerului, la rubrica „Educație” → „Prevenirea și combaterea violenței”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bullying #MAI #MEC #violența în școli

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.