Angajații instituțiile de învățământ și cu menire socială din raionul Orhei au intrat, de astăzi, în grevă japoneză. Prin această măsură de protest, ei încearcă să determine Guvernul să revizuiască bugetul de stat pentru anul 2022 și să aloce mai mulți bani pentru întreținerea școlilor, grădinițelor și altor instituții publice locale, în contextul scumpirilor din ultima perioadă.

În jur de 70 de persoane, printre care primari, directori de școli și grădinițe, manageri de instituții culturale și reprezentanți ai administrației raionale din Orhei, au venit astăzi în fața Guvernului Republicii Moldova, pentru a-i cere să întreprindă de urgență măsuri. Fiecare și-a prins pe mână câte o banderolă albă, ceea ce simbolizează greva japoneză.

Președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, a explicat că, deși prețurile, în special pentru energia termică, au crescut considerabil, Guvernul nu a majorat cu niciun leu bugetele destinate plății facturilor și a lăsat această povară pe umerii administrațiilor locale și raionale.

„Știm foarte bine că, atunci când au fost adoptate bugetele, formula de calcul per copil și, în general, tot ce înseamnă resurse financiare destinate școlilor și grădinițelor a rămas aceeași. Asta deși toată lumea știa încă atunci că prețul la energia termică s-a dublat. În această situație, managerii instituțiilor de învățământ au luat bani de la dezvoltarea școlilor, bani destinați investițiilor, achizițiilor și tot ce ține de buna funcționare a instituțiilor, și au achitat facturile”, a spus Dinu Țurcanu.

Mai mult, potrivit președintelui raionului Orhei, Ministerul Finanțelor le-ar fi transmis indirect că acești bani nu vor fi compensați de Guvern.

„Ni s-a dat clar de înțeles că aceste sume, și este vorba de aproximativ 4 milioane de lei, din fondul pentru dezvoltare, nu vor mai putea fi recuperate. Facem apel către toate sindicatele din învățământ, către toate administrațiile raionale și locale din toată Republica Moldova, către toți managerii instituțiilor școlare să intre și ei în grevă japoneză, pentru a fi solidari cu noi și pentru a trage un semnal de alarmă. Până la sfârșitul anului, doar în cazul instituțiilor de învățământ din raionul Orhei, se atestă un deficit de aproximativ 5 milioane de lei, iar în cazul în care nu vor fi alocați de la bugetul de stat, vom fi nevoiți noi, ca administrație publică locală să-i alocăm. Și aici ne aflăm într-o capcană, deoarece vom fi nevoiți să umblăm direct la banii destinați dezvoltării raionului. Or, legea în acest sens spune că obligația de a achita facturile revine Guvernului”, a precizat Dinu Țurcanu.

La rândul său, primarul municipiului Orhei, Pavel Verejanu, a atras atenția asupra faptului că instituția pe care o conduce s-a pregătit să achite un tarif de 11 lei pentru gazele naturale, dar acesta a ajuns deja la 15 lei, prin urmare, nu are capacitate să mai suporte plata facturilor.

„Doar Școala de Arte și Școala de Muzică are astăzi un minus 100 de mii de lei. Dacă luăm împreună și toate grădinițele, calculele estimative, până la sfârșit de an, deși nu avem nicio certitudine în privința viitoarelor prețuri la gaz, atestă un deficit de 4 milioane 250 de mii de lei. Repet, aceste cifre sunt raportate la prețurile actuale. Și aici nu se ține cont de prețurile majorate la produsele alimentare, pentru că știți că hrana în grădinițe este achitată de primărie. Noi vedem un sabotaj din partea Guvernului și în ceea ce ține de revizuirea meniului. Astăzi este 33 de lei și vreau să vă spun că agenții economici nu mai au produse alimentare în depozite. Vrem cu toții să avem o societate sănătoasă și educată, dar acest obiectiv este imposibil de atins atât timp cât nu se investește niciun ban în învățământ”, a declarat primarul de Orhei, Pavel Verejanu.

Angela Cușnir, directoarea gimnaziului din satul Sămănanca, raionul Orhei, și-a exprimat speranța că vocea lor va fi auzită.

„Am fost nevoiți să ieșim în stradă, ca să fim văzuți, auziți și sperăm că problema noastră dureroasă va fi rezolvată. Facturile mari au afectat foarte tare bugetul mic al școlilor, mai ales al celor de la sate. Copiii sunt viitorul nostru, iar Guvernul este obligat să acorde o atenție mai mare acestei categorii de populație”, a menționat Angela Cușnir.

Un mesaj pentru guvernare a avut și Ana Iacob, directoarea grădiniței „Andrieș”, din satul Pohorniceni.

„Dificultățile cu care ne confruntăm sunt mari. S-au scumpit căldura, alimentația și nu ne încadrăm în bugetele pe care le avem. De ce pentru 2022 a fost calculat același buget ca și pentru 2021. Prețurile au crescut considerabil. Suntem la începutul anului, dar noi am consumat aproape toți banii prevăzuți pentru acest an. Ce să facem mai departe? Închidem toate grădinițele?”, a întrebat directoarea Grădiniței „Andrieș”.

De aceeași părere este și Eugenia Băleanu, directoarea Gimnaziului din satul Brăviceni, raionul Orhei.

„Suntem într-o situație extrem de dificilă, deoarece am fost nevoiți să folosim toate resursele financiare pentru acoperirea facturilor. Chiar și așa, am ajuns astăzi să nu mai avem bani pentru a achita facturile și nici pentru a asigura o activitate corespunzătoare a școlilor. Elevii au nevoie de carte, au nevoie de hrană, au nevoie de investiții în dezvoltare. Astăzi am ajuns în situația în care să nu mai putem activa. Rugăm să fim auziți, să fim ajutați și să fim respectați”, a declarat Eugenia Băleanu.

Potrivit autorităților din Orhei, greva japoneză va dura până în momentul în care Parlamentul se va reuni în ședință și va soluționa problema.

#greva #Orhei #scoli

Președintele rus Vladimir Putin le-a prezentat joi, 12 noiembrie, emisarilor Casei Albe, Jared Kushner şi Steve Witkoff, viziunea Rusiei asupra securităţii indivizibile în Europa. Consilierul Kremlinului pentru afaceri internaționale, Iuri Ușakov, a declarat că este „evident” că actualul sistem de securitate „nu funcționează”, adăugând că Rusia „speră” că și europenii vor sprijini eforturile pentru o nouă ordine de securitate, transmite antena3.ro.

Jared Kushner şi Steve Witkoff au călătorit joi în Rusia, unde s-au întâlnit la Kremlin cu Vladimir Putin. Discuția a avut loc după reluarea negocierilor Rusia, Ucraina şi SUA la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. La finalul întâlnirii de la Moscova, emisarii lui Donald Trump au călătorit la Dublin, unde se vor întâlni cu Vladimir Zelenski, care participă la un summit al liderilor europeni.

Iuri Ușakov a dat detalii despre discuția dintre liderul rus și cei doi americani.

„Este evident că actualul sistem european de securitate nu funcţionează. Şi sperăm ca reprezentanţii ţărilor europene să sprijine, la rândul lor, eforturile de a conveni asupra parametrilor unei noi arhitecturi de securitate şi pace, unice şi indivizibile”, a declarat consilierul Kremlinului pentru afaceri internaţionale, Iuri Uşakov, într-o declaraţie de presă după întâlnirea lui Putin cu emisarii americani.

Moscova are idei noi

Uşakov a adăugat că Putin şi-a prezentat deja propunerile în acest sens în anul 2021, când a cerut NATO să se retragă la graniţele din 1997.

În acelaşi timp, a adăugat el, Moscova are acum idei noi, bazate pe „lecţiile” pe care le-a desprins din situaţia actuală, în care Occidentul caută înfrângerea strategică a Rusiei, potrivit lui.

Totodată, consilierul Kremlinului s-a referit la demersurile întreprinse de europeni pentru a se alătura negocierilor privind Ucraina, dar a subliniat că aceştia trebuie să decidă „dacă doresc pacea sau continuarea războiului”. „Până acum, acţiunile lor indică cea de-a doua variantă”, a afirmat el.

Cu toate acestea, Uşakov a calificat negocierile tripartite de la Abu Dhabi drept „constructive” şi „productive” şi a asigurat că ele vor continua.

„Witkoff şi Kushner şi-au expus opiniile cu privire la întâlnirile tripartite care au avut loc la Abu Dhabi în zilele de 10 şi 11 noiembrie. Atât noi, cât şi partea americană suntem de acord că aceste discuţii au avut un caracter constructiv şi productiv”, a reiterat consilierul prezidenţial.

Rusia a acuzat Occidentul în decembrie 2021 că îşi garantează securitatea pe seama altor ţări şi a cerut ca NATO să se retragă din Europa de Est, să renunţe la includerea Ucrainei şi Georgiei în Alianţa Nord-Atlantică şi să iniţieze negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil.

Refuzul Occidentului de a accepta aceste condiţii, pe care le-a calificat drept un ultimatum din partea Rusiei, a fost folosit de Moscova ca pretext pentru declanşarea războiului în Ucraina, notează EFE.

Avertismentul lui Zelenski

Volodimir Zelenski i-a avertizat pe europeni, joi, la Dublin, unde se află și Nicușor Dan, să fie deosebit de atenți la discuțiile care au loc între Moscova și Washington despre o eventuală nouă arhitectură de securitate în Europa.

Preşedintele ucrainean a spus că negocierile nu vizează doar garanții de securitate pentru Ucraina.

„Europa trebuie să fie cu adevărat atentă atunci când americanii şi ruşii abordează acest subiect: nu este vorba doar despre garanţii de securitate pentru Ucraina. În realitate, este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa şi Rusia. (…) Aşteptăm mai multe detalii, iar Europa trebuie să fie foarte atentă la aceasta”, a insistat Volodimir Zelenski.

Europenii sunt îngrijoraţi de obiectivele stabilite, între altele, de SUA: să se ajungă la un nou cadru de securitate în Europa.

„Nu este nevoie să reinventăm roata. Europa avea o arhitectură de securitate europeană funcţională, care a fost mai întâi subminată treptat, iar în final a fost distrusă de invazia Rusiei în Ucraina”, a afirmat preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, joi, la Dublin.