Rezultatele proiectului „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei” au fost prezentate la Chișinău în cadrul vizitei oficiale a Beatei Meinl-Reisinger, Ministra Federală pentru Afaceri Europene și Internaționale a Austriei.

Implementat de Organizația Internațională a Muncii (ILO) și finanțat de Austrian Development Agency (ADA) cu fonduri ale Cooperării Austriece pentru Dezvoltare și ale Liechtenstein Development Service (LED), proiectul are drept obiectiv modernizarea învățământ profesional tehnic și pregătirea specialiștilor pentru economia verde.

Un rezultat major al proiectului îl constituie faptul că, începând cu anul de studii 2025–2026, șase instituții de învățământ profesional tehnic din țară vor lansa trei noi specialități în domeniul energiei regenerabile. Astfel, tinerii și tinerele din Moldova vor putea obține calificarea de tehnician/tehniciană pentru instalații de producere a energiei din surse regenerabile, de electrician/electriciană în construcții, specializat/ă în instalarea sistemelor fotovoltaice solare, și de instalator/instalatoare pentru sisteme geotermale de mică adâncime și pompe de căldură. În paralel, a fost introdusă și o micro-calificare în Educație pentru dezvoltare durabilă, iar peste 60 de curricula și resurse de învățare au fost actualizate. De menționat că componenta ce ține de dezvoltarea cadrului normativ pentru noile programe de studii este realizată în parteneriat cu Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED).

Aceste schimbări nu se limitează la programele de studii. Șase instituții de învățământ vor fi modernizate cu echipament pentru laboratoare, cadrele didactice și manageriale din peste 48 instituții profesionale (dar si pentru reprezentanți ai mediului de afaceri, parteneri de dezvoltare, reprezentanți ai guvernului, parteneri sociali) au beneficiat de peste 450 de ore de instruire în domenii precum pedagogia inovativă, eco-management, tranziția verde și egalitate de gen. Cinci instituții au elaborat si implementat planuri de acțiuni pentru ecologizare. De asemenea, în șase regiuni ale țării, în cadrul a 10 instituții de învățământ profesional tehnic sunt în proces de implementare unsprezece proiecte EcoImpact, ce includ sisteme de colectare a apei de ploaie, centre de reciclare, eco-cluburi, inițiative pentru reducerea plasticului și întreprinderi sociale verzi. În total, peste 800 de elevi și profesori au fost implicați în aceste activități, iar mai mult de 60 de fete vor descoperi oportunitățile din industriile verzi prin bootcampuri și întâlniri inspiraționale.

Eforturile de instruire și modernizare au fost însoțite de un amplu proces de dialog și conștientizare. Peste 250 de actori din diverse sectoare au participat la Dialogurile Naționale „Tranziție Verde și Echitabilă”, iar campaniile de sensibilizare au ajuns la mai mult de un milion de persoane, inclusiv 500 de fete și femei și peste 320 de școli din întreaga țară.

În cadrul vizitei sale la Chișinău, Beate Meinl-Reisinger, Ministra Federală pentru Afaceri Europene și Internaționale a Austriei, a declarat că: „Austria sprijină ferm Republica Moldova în eforturile de a construi o economie verde și competitivă. Investițiile în educația profesională și în formarea specialiștilor în energie regenerabilă înseamnă nu doar locuri de muncă mai bune, ci și o contribuție esențială la un viitor mai curat și mai sigur pentru generațiile viitoare.”

La rândul său, Vera Chilari, Coordonatoare Națională a proiectului, a menționat că: „Prin acest proiect, Moldova construiește nu doar programe și standarde noi, ci și o cultură a responsabilității față de mediu. Investim în tineri, în profesori și în comunități, pentru ca tranziția verde să devină o oportunitate reală de dezvoltare durabilă pentru întreaga țară.”

Proiectul confirmă faptul că tranziția verde nu este doar o necesitate, ci și o șansă pentru educație, economie și societate. Impactul său se traduce printr-un mediu mai curat și mai sănătos, locuri de muncă mai bune pentru tineri și adulți și consolidarea unei industrii a energiilor regenerabile în Republica Moldova.

Proiectul „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei” se desfășoară în perioada 2023–2026 și este implementat de Organizația Internațională a Muncii (ILO) și finanțat de Austrian Development Agency (ADA) cu fonduri ale Cooperării Austriece pentru Dezvoltare și ale Liechtenstein Development Service (LED), proiectul are drept obiectiv modernizarea educației profesionale tehnice și pregătirea specialiștilor pentru economia verde. Componenta ce ține de dezvoltarea cadrului normativ pentru noile programe de studii este realizată în parteneriat cu Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie verde #Moldova #scoli

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.