Decizia autorităților centrale de a închide toate școlile și de a impune aceleași restricții anti-pandemice la nivelul întregii țări este disproporționată și nu se raportează la realitățile din teren.
De această părere este președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, care a explicat, în cadrul unei conferințe de presă, motivele pe care s-a bazat comisia raională de sănătate publică, atunci când a dispus ca atât școlile, cât și alte instituții publice din raza raionului să-și continue activitatea în regim obișnuit.

„Decizia noastră a stârnit mult interes. Noi am extras din doleanțele locuitorilor raionului Orhei două întrebări după ultima decizie a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică. Prima – de ce școlile în care nu se atestă nici un caz de Covid trebuie să treacă în regim online. A doua – în partea de protecție socială, care lipsește din decizia CNESP”, a spus Dinu Țurcanu.

De asemenea, președintele raionului Orhei a criticat Guvernul pentru o lipsă totală de comunicare cu factorii de decizie la nivel local.

„De când avem în fruntea țării acest Guvern, nu au fost convocați niciodată președinții de raioane și conducătorii municipiilor. Comunicarea între autoritatea centrală și autoritățile locale este zero astăzi. Înțeleg că emoțiile televizate pe care le vedem astăzi din partea conducătorilor Guvernului, a ministerelor sunt cumva nejustificate. Ultima ședință pe care a avut-o Guvernul Republicii Moldova cu președinții de raioane a fost în mandatul domnului Chicu. După aceea, nu am fost convocați nici măcar online, pentru a ne coordona acțiunile”, a spus Dinu Țurcanu.

Șeful administrației raionale din Orhei a precizat că, în momentul de față, din cele 48 de școli din raionul Orhei, în 37 dintre ele nu se înregistrează niciun caz de îmbolnăvire. Prin urmare, potrivit lui, decizia de a închide toate instituțiile de învățământ este nejustificată.

„Așteptam ca autoritatea centrală să-și asume, ca, în această perioadă, în afara restricțiilor epidiomiologice pe care le impune, să se asigure că toți cei care vor fi afectați să beneficieze de garanții sociale. Ce vor face părinții celor 5000 de copii, care vor fi nevoiți să nu meargă la serviciu și există riscuri mari să-și piardă locurile de muncă și nici să nu fie remunerați în această perioadă? La această întrebare, Comisia Națională pentru Sănătate Publică nu a dat un răspuns”, a spus Dinu Țurcanu.

În context, el a menționat că autoritățile raionale vor urmări atent situația epidemiologică, iar în momentul în care se va depista vreun caz de îmbolnăvire, clasa respectivă va intra în carantină. Dacă se înregistrează astfel de cazuri în 40 la sută din clase, școala respectivă va trece în regim online, pentru o perioadă de 14 zile. În ceea ce privește amenințările proferate la adresa autorităților din Orhei de unii demnitari din Guvern în cadrul emisiunilor televizate, Dinu Țurcanu a menționat că acestea sunt declarații politice și că, până acum, nu există niciun document oficial care să conteste legalitatea deciziei comisiei raionale.

„Comisia raională de sănătate publică este formată din 17 membri, inclusiv reprezentanții tuturor serviciilor deconcentrate ale Guvernului, iar decizia acestei comisii a fost susținută de toți, cu excepția a trei abțineri. Deci, nu avem niciun vot împotriva deciziei comisiei raionale. Comisia raională vine să îmbunătățească, să se raporteze la specificul local și să manifeste o abordare individuală pentru fiecare situație în parte. Aceasta este soluția corectă. Decizia va avea efecte juridice până când nu vom avea un act oficial de la instituțiile statului care o vor declara nulă. Așteptăm un act juridic în care să fie scris că „v-ați depășit atribuțiile” și, noi, bineînțeles ne vom conforma”, a conchis președintele raionului”.

În ceea ce privește activitatea întreprinderilor din domeniul HoReCa din raionul Orhei, Dinu Țurcanu a preziat că acestea își vor continua nestingherit activitatea pentru a putea face față crizei economice cu care se confruntă. Potrivit lui, businessul este extrem de slăbit și are nevoie de susținere din partea statului.

#Dinu Țurcanu #Orhei

Jumătate dintre alegătorii britanici susțin revenirea Regatului Unit în Uniunea Europeană, potrivit unui sondaj publicat sâmbătă de The Guardian, realizat în contextul preferinței exprimate de prim-ministrul Andy Burnham pentru reintegrarea în UE, informează EFE, citat de Agerpres.ro

Cu toate acestea, ziarul britanic notează că miniștrii laburiști s-au declarat îngrijorați cu privire la reaprinderea diviziunilor cauzate de Brexit (retragerea Marii Britanii din UE) și, prin urmare, îndeamnă la prudență. În urmă cu câteva zile, prim-ministrul britanic a declarat că va lua în considerare toate opțiunile în ceea ce privește relația cu UE și nu a exclus ‘să meargă până la capăt’ și să ia în considerare reintegrarea în blocul comunitar.

La conferința anuală a Partidului Laburist, care a avut loc în septembrie la Liverpool, în nord-vestul Angliei, Burnham a declarat că Brexitul – susținut printr-un referendum în 2016 și implementat în 2020 – a făcut mai mult rău decât bine. Sondajul publicat de The Guardian, realizat de Messina Group, a concluzionat că renegocierea relației țării cu UE ar putea crește cota de voturi a Partidului Laburist, cu condiția ca premierul să ofere un nou referendum și să facă campanie în favoarea reintegrării în bloc.

Conform sondajului realizat pe un eșantion de 5.627 de persoane între 12 și 24 septembrie, 50% dintre respondenți s-au declarat în favoarea reintegrării în UE, în timp ce 45% au declarat că preferă ca Regatul Unit să rămână în afara blocului.

Aceste rezultate vor consolida poziția celor din cadrul guvernului care doresc să promită la următoarele alegeri generale – programate pentru 2029 – că laburiștii vor negocia reintegrarea, susține ziarul.

Cu toate acestea, există îngrijorări în rândul unor parlamentari laburiști – în special al celor ale căror circumscripții au votat pentru Brexit – că până și explorarea acestei opțiuni ar putea comporta riscuri politice și ar putea da un impuls nedorit partidului populist de dreapta Reform UK, relatează ziarul britanic.

Programul electoral cu care Partidul Laburist a ajuns la putere în iulie 2024 exclude aderarea la piața unică și la uniunea vamală, așa că, în principiu, orice modificare fundamentală ar trebui supusă la vot la următoarele alegeri.

Opțiunea de revenire în UE se bucură de sprijinul unei mari părți din Partidul Laburist, Partidul Liberal Democrat și Partidul Național Scoțian (SNP), printre alții, în timp ce Partidul Conservator și Reform UK se opun acesteia.