Decizia autorităților centrale de a închide toate școlile și de a impune aceleași restricții anti-pandemice la nivelul întregii țări este disproporționată și nu se raportează la realitățile din teren.
De această părere este președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, care a explicat, în cadrul unei conferințe de presă, motivele pe care s-a bazat comisia raională de sănătate publică, atunci când a dispus ca atât școlile, cât și alte instituții publice din raza raionului să-și continue activitatea în regim obișnuit.

„Decizia noastră a stârnit mult interes. Noi am extras din doleanțele locuitorilor raionului Orhei două întrebări după ultima decizie a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică. Prima – de ce școlile în care nu se atestă nici un caz de Covid trebuie să treacă în regim online. A doua – în partea de protecție socială, care lipsește din decizia CNESP”, a spus Dinu Țurcanu.

De asemenea, președintele raionului Orhei a criticat Guvernul pentru o lipsă totală de comunicare cu factorii de decizie la nivel local.

„De când avem în fruntea țării acest Guvern, nu au fost convocați niciodată președinții de raioane și conducătorii municipiilor. Comunicarea între autoritatea centrală și autoritățile locale este zero astăzi. Înțeleg că emoțiile televizate pe care le vedem astăzi din partea conducătorilor Guvernului, a ministerelor sunt cumva nejustificate. Ultima ședință pe care a avut-o Guvernul Republicii Moldova cu președinții de raioane a fost în mandatul domnului Chicu. După aceea, nu am fost convocați nici măcar online, pentru a ne coordona acțiunile”, a spus Dinu Țurcanu.

Șeful administrației raionale din Orhei a precizat că, în momentul de față, din cele 48 de școli din raionul Orhei, în 37 dintre ele nu se înregistrează niciun caz de îmbolnăvire. Prin urmare, potrivit lui, decizia de a închide toate instituțiile de învățământ este nejustificată.

„Așteptam ca autoritatea centrală să-și asume, ca, în această perioadă, în afara restricțiilor epidiomiologice pe care le impune, să se asigure că toți cei care vor fi afectați să beneficieze de garanții sociale. Ce vor face părinții celor 5000 de copii, care vor fi nevoiți să nu meargă la serviciu și există riscuri mari să-și piardă locurile de muncă și nici să nu fie remunerați în această perioadă? La această întrebare, Comisia Națională pentru Sănătate Publică nu a dat un răspuns”, a spus Dinu Țurcanu.

În context, el a menționat că autoritățile raionale vor urmări atent situația epidemiologică, iar în momentul în care se va depista vreun caz de îmbolnăvire, clasa respectivă va intra în carantină. Dacă se înregistrează astfel de cazuri în 40 la sută din clase, școala respectivă va trece în regim online, pentru o perioadă de 14 zile. În ceea ce privește amenințările proferate la adresa autorităților din Orhei de unii demnitari din Guvern în cadrul emisiunilor televizate, Dinu Țurcanu a menționat că acestea sunt declarații politice și că, până acum, nu există niciun document oficial care să conteste legalitatea deciziei comisiei raionale.

„Comisia raională de sănătate publică este formată din 17 membri, inclusiv reprezentanții tuturor serviciilor deconcentrate ale Guvernului, iar decizia acestei comisii a fost susținută de toți, cu excepția a trei abțineri. Deci, nu avem niciun vot împotriva deciziei comisiei raionale. Comisia raională vine să îmbunătățească, să se raporteze la specificul local și să manifeste o abordare individuală pentru fiecare situație în parte. Aceasta este soluția corectă. Decizia va avea efecte juridice până când nu vom avea un act oficial de la instituțiile statului care o vor declara nulă. Așteptăm un act juridic în care să fie scris că „v-ați depășit atribuțiile” și, noi, bineînțeles ne vom conforma”, a conchis președintele raionului”.

În ceea ce privește activitatea întreprinderilor din domeniul HoReCa din raionul Orhei, Dinu Țurcanu a preziat că acestea își vor continua nestingherit activitatea pentru a putea face față crizei economice cu care se confruntă. Potrivit lui, businessul este extrem de slăbit și are nevoie de susținere din partea statului.

#Dinu Țurcanu #Orhei

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.