Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a decis trecerea la învățământului general la distanță. Ministra Sănătății, Ala Nemerenco a menționat că situația epidemiologică este alarmantă în țară, astfel, este necesară introducerea unor noi măsuri de prevenire a răspândirii Covid-19.

„Astăzi suntem la nivel național în cod roșu. Totodată de luni până astăzi noi avem o creștere semnificativă și în următoarea luni aceste date vor fi cu siguranță mult mai înalte” a spus ministra.

Având în vedere pericolul pe care această tulpină de Omicron îl reprezintă pentru copii și pentru că a crescut incidența de infectare din ultimele 7 zile, când a fost înregistrată o creștere cu 135% față de săptămâna precedentă, dar și din cauza creșterii mortalității, membrii Comisiei au decis:

Instituțiile de învățământ general, vor activa, în perioada 24 ianuarie – 4 februarie, în regim online. Cele de învățământ profesional tehnic și superior vor activa online până la 20 februarie, cu excepția Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” care va activa în regim mixt. Tot în regim online vor fi organizate întrunirile științifice, conferințele, seminarele, reuniunile sau alte evenimente profesionale.

Ministra a menționat că toate secțiile care au fost reactivate pentru a spitaliza copii bolnavi cu Covid-19 sunt pline.

„De exemplu la Spitalul Municipal Ignatenco am deschis corespunzător alternând fiecare secție cu câte 30 de paturi, deci la sfârșitul după deschidere seara absolut toate paturile au fost ocupate. A doua zi exact același lucru”, a mai adăugat Nemerenco.

Totodată atât în sfera publică, cât și în mediul privat se va lucra pe cât posibil de la distanță sau în ture.

Amintim că Ministerul Sănătății a anunțat ieri, 19 ianuarie, că au fost confirmate peste 3200 cazuri noi de infectare cu Covid-19. Această cifră reprezentând un număr record de la începutul pandemiei.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.