Oficialii europeni și-au exprimat dezamăgirea și s-au declarat revoltați după ce întâlnirea mult așteptată dintre Donald Trump și Vladimir Putin s-a încheiat fără un acord de încetare a focului pentru Ucraina, scrie Kyiv Independent. La fel ca Ucraina, Europa a fost împiedicată să participe la summitul din Alaska.

Oficialii din diferite țări europene au reacționat pe rețelele sociale după summit.

„Putin a fost întâmpinat cu covorul roșu de Trump, Trump nu a obținut nimic. Așa cum era ne temeam: niciun armistițiu, nicio pace. Niciun progres real – Scor clar 1:0 pentru Putin – nicio sancțiune nouă. Pentru ucraineni: nimic. Pentru Europa: profund dezamăgitor”, a declarat diplomatul german Wolfgang Ischinger, fost ambasador în SUA.

În timpul conferinței de presă de după summit, Putin a emis un avertisment pentru Kiev și aliații săi europeni să nu „perturbe progresul emergent” al negocierilor de pace. El a mai spus că cererile Rusiei includ „un echilibru echitabil în domeniul securității în Europa”.

Ministrul apărării din Lituania, Dovile Sakaliene, a spus că declarațiile lui Putin echivalează cu „manipulare psihologică și amenințări voalate”. Sakaliene a menționat, de asemenea, că pe parcursul întregii zile a summitului, Rusia a continuat să „bombardeze civilii din Ucraina”, transmite Antena3.ro.

Ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a afirmat că salută eforturile de pace ale lui Trump, dar a avertizat împotriva acceptării propagandei Kremlinului.

„Problema este imperialismul rus, nu dorința Ucrainei de a trăi liber. … Dacă Putin ar fi fost serios în privința negocierilor de pace, nu ar fi atacat Ucraina toată ziua de astăzi”, a scris Lipavsky pe X.

Guvernul german a adoptat o abordare prudentă după summitul dintre preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin, în Alaska, potrivit dpa, preluată de Agerpres.

Cancelarul german Friedrich Merz este la curent cu evoluţiile summitului din Anchorage (Alaska), potrivit unor surse guvernamentale din Berlin, în timp ce echipa sa menţine un contact activ cu aliaţii internaţionali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Trump a declarat că îi va informa prompt pe partenerii europeni, dar nu a specificat când. Trump şi Putin au oferit puţine detalii despre subiectul principal al summitului, războiul din Ucraina. În cursul unei scurte conferinţe de presă la Anchorage nu s-a menţionat un posibil armistiţiu. Putin a vorbit despre acorduri care ar putea servi drept punct de plecare pentru soluţionarea conflictului, dar nu a dat detalii. La rândul său, Trump a subliniat că războiul trebuie încheiat, adăugând că Putin împărtăşeşte acelaşi obiectiv, notează dpa.

#oficiali europeni #Putin #reacții #Summit #Trump

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.