Cei patru scriitori moldoveni, blocați la așa-numita vamă de la Bender, au fost ținuți aproape o oră la punctul de control. Funcționarii le-au luat actele de identitate și au primit indicații prin telefon, a relatat pentru Realitatea scriitorul Dumitru Crudu.

El, împreună cu Maria Ivanov, Elvira Moroșan și Emilian Gălaicu-Păun mergeau la liceul „Alexandru cel Bun” din Bender, unde se predă în limba română. Scriitorii aveau în portbagaj propriile cărți și reviste ale ziarului „Timpul” din România. Potrivit lui Dumitru Crudu, este vorba despre diferite numere ale publicațiilor, pe pagini fiind tipărite inclusiv texte ale elevilor.

Scriitorul a menționat că după ce au oferit actele la control, geamul de la ghișeu s-a închis. Ulterior, ofițerii responsabili de verificarea documentelor au început să telefoneze pe cineva, după care li s-a cerut să deschidă portbagajul și au fost verificate revistele.

„Aveam impresia că au o listă neagră și am fost incluși. (…) Unul dintre ei, care cunoștea româna, fotografia și trimitea informația la MGB. Era ofițer MGB”, a relatat Crudu.

Inițial, delegației i s-a propus să renunțe la reviste și să meargă fără la Bender, însă scriitorii au propus să le lase la ofițerii moldoveni, fapt refuzat de separatiști. Cei patru au primit înapoi actele doar după ce li s-a creat un coridor pentru a întoarce vehiculul și după ce a intervenit Biroul Politici de Reintegrare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dumitru Crudu a mai spus că anterior a mai vizitat regiunea transnistreană, dar nu au existat asemenea verificări și incidente. Publicațiile au fost donate oamenilor din Varnița, scriitorii fiind atenționați că dacă vor încerca să ajungă repetat la Bender, pot fi reținuți. Aceștia se află în siguranță și au făcut cale întoarsă spre municipiul Chișinău.

Biroul Politici de Reintegrare a precizat pentru Realitatea că s-a intervenit prin canalele de comunicare cu Tiraspolul, pentru a soluționa problema. Urmare a dialogului, persoanelor le-au fost restituite actele, dar nu li s-a permis accesul în regiune.

„Incidentul de azi demonstrează cu prisosință faptul, că retorica pacifistă a Tiraspolului este una de fațadă și că nu există nicio deschidere nu doar pentru comunicare la nivel politic cu malul drept, dar că sunt puse stavile pentru cooperarea și în domenii precum cultura și educația. Biroul va comunica detaliile acestui incident OSCE și celorlalți mediatori internaționali și va pune în discuție subiectul și pe agenda următoarei reuniuni în format 1+1”, notează responsabilii din cadrul autorității.â

Un grup de scriitori moldoveni, percheziționați și agresați de structurile separatiste transnistrene

#Bender #Biroul Politici de Reitnegrare #Percheziții #retinere #scriitori moldoveni

Președintele american Donald Trump a respins vineri o propunere iraniană privind redeschiderea strâmtorii Ormuz în termen de șapte zile, potrivit Wall Street Journal, relatează France Presse, transmite Agerpres.

Donald Trump ar lua în calcul, de asemenea, reluarea loviturilor asupra Iranului după alegerile legislative de la jumătatea mandatului, din noiembrie.

În cursul serii, miliardarul republican a publicat pe rețeaua sa Truth Social o hartă a strâmtorii Ormuz, cu mențiunea ‘Strâmtoarea Trump’.

Citând oficiali americani, Wall Street Journal precizează că Donald Trump ar fi sceptic în privința capacității Teheranului de a răspunde cerințelor sale.

Iranul transmisese mai devreme, în cursul zilei, o propunere Statelor Unite pentru redeschiderea acestei strâmtori strategice în termen de șapte zile, adăugând că ‘alegerea aparține acum’ Washingtonului.

‘Termenul de șapte zile va începe din momentul în care Statele Unite vor accepta acest plan”, precizase ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, de la sediul ONU din New York.

Redeschiderea strâmtorii Ormuz se află în centrul conflictului dintre Teheran și Washington, pe care Statele Unite și Israelul l-au declanșat la sfârșitul lunii februarie prin lovituri asupra Iranului.

Înainte de război, o cincime din hidrocarburile mondiale tranzita prin această rută maritimă.

„Măsurile pe care Statele Unite trebuie să le ia nu sunt noi”, subliniase ministrul iranian, întrebat de jurnaliști. „Ele figurează deja toate în protocolul de acord”semnat în iunie cu Washingtonul.

„Dacă Statele Unite acceptă să procedeze în acest mod, totul va reveni la situația de dinainte”, afirmase și președintele iranian Massoud Pezeshkian, într-un interviu acordat vineri postului CBS, susținând că „procesul va începe chiar în ziua în care aceștia îl acceptă”.

Președintele american Donald Trump și Massoud Pezeshkian au semnat în iunie un protocol de acord care urmărea să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, să redeschidă strâmtoarea Ormuz și apoi să organizeze negocieri privind componenta sensibilă a programului nuclear iranian.

Însă textul a făcut obiectul unor interpretări divergente din partea celor două părți, iar discuțiile au eșuat.

Printre condițiile stabilite de Iran în iunie se numărau încetarea ostilităților, cu oprirea imediată și definitivă a operațiunilor militare și a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, unde armata israeliană luptă împotriva grupării pro-iraniene Hezbollah.

Teheranul cerea, de asemenea, deblocarea și transferul unor active iraniene înghețate, precum și eliminarea sancțiunilor economice, în timp ce economia țării se prăbușește, iar creșterea vertiginoasă a prețurilor a alimentat, la începutul lunii ianuarie, manifestații populare de amploare fără precedent, reprimate cu violență.

De mai multe decenii Iranul este supus sancțiunilor americane, care îi afectează economia și tranzacțiile internaționale. De asemenea, țara a avut activele din străinătate înghețate în urma Revoluției islamice din 1979.

În lipsa unor cifre oficiale, presa locală estimase în primăvară valoarea acestor active între 100 și 123 de miliarde de dolari.

Într-un interviu exclusiv acordat AFP marți, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, Hossein Mohebi, a menționat și încetarea ostilităților în Yemen printre condițiile iraniene.

„America este cea care trebuie să decidă dacă vrea sau nu să pună capăt” acestui conflict, declarase președintele iranian Massoud Pezeshkian într-un interviu acordat postului american Fox News, la New York, în marja Adunării Generale a ONU, la care a participat.

Donald Trump a anunțat marți că au avut loc discuții la New York între oficiali iranieni și americani, în marja reuniunii diplomației mondiale.

Președintele american nu a reușit până acum să încheie negocieri care să permită redeschiderea strâmtorii Ormuz și temperarea prețurilor petrolului.

În apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pe 3 noiembrie și cruciale pentru Partidul Republican, președintele american este tot mai impopular din cauza costului ridicat al vieții în Statele Unite și a creșterii prețurilor carburanților, provocată în parte de războiul declanșat de acesta în Iran și de închiderea strâmtorii Ormuz.