Mai multe muzee din țară au anunțat pe paginile lor web despre majorarea costurilor biletelor și a tarifelor la serviciile muzeale, urmare a ordinului în acest sens semnat de ministrul culturii, Sergiu Prodan. Managerii muzeelor au declarat pentru IPN, că solicitările de majorare s-au făcut cu mai mult timp în urmă și decizia este binevenită.

Un bilet la Muzeul de Artă, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală sau Muzeul de Istorie va costa 50 de lei pentru un adult, de cinci ori mai mult ca până acum. Studenții și pensionarii vor plăti 25 sau 20 de lei, în loc de 5 lei, iar prețul pentru elevi va fi de 10 lei, față de 2 lei până acum.

Ghidajele în limba română pentru grupuri vor costa de la 100 la 150 de lei/ora, iar pentru ghidajele într-o limbă străină – de la 200/300 de lei ora. Pentru fotografierea pieselor de muzeu sau scanarea lor se va solicita de la 250 la 600 de lei, iar pentru reproducerea unei piese, publicații comerciale – 1000 de lei. Fotografierea sau filmarea cu aparataj fotografic sau camere video profesioniste va costa de la 1500 de lei pe oră, până la 4000 de lei.

Conform dispoziției directorului general, într-o zi de joi a fiecărei luni, intrarea la Muzeul Național de Istorie este gratuită pentru toate categoriile de vizitatori. În cazul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, intrarea gratuită va fi într-o zi de vineri a fiecărei luni, iar la Muzeul de Artă – în o zi de miercuri.

Managerii muzeelor spun că prin modificarea Legii muzeelor, în decembrie 2024, li s-a oferit posibilitatea de a veni cu propuneri privind valoarea serviciilor prestate de muzee, iar ulterior să fie aprobate printr-un ordin al Ministerului Culturii. Înainte de aceasta, prețurile erau stabilite printr-o hotărâre de Guvern.

Petru Vicol, directorul general al Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală, a declarat că majorarea prețurilor la bilete și servicii e o decizie așteptată.

„Primeam sugestii și din partea vizitatorilor că prețurile nu corespund cu realitatea economică din țară. […] Este o decizie binevenită, salutată de colegii din domeniu, a spus Petru Vicol. Consumatorii de cultură înțeleg efortul și cheltuielile pe care-l fac oamenii din domeniu în vederea salvării și valorificării patrimoniului”, a adăugat Petru Vicol.

Lucia Postică, director adjunct la Muzeul de Artă al Moldovei, a afirmat că noile prețuri sunt în vigoare de două zile, iar numărul de vizitatori nu s-a micșorat.

„Nu este corect să fie 10 lei intrarea într-un muzeu pentru un adult”, consideră Lucia Postică.

Și Alexandru Argint, director adjunct la Muzeul de Istorie, a spus că este o majorare necesară.

„Nu e atât un preț pentru bilet, dar e un preț pe care îl achit eu, ca cetățean, pentru susținerea culturii”, a declarat Alexandru Argint.

Pentru mai mute categorii de persoane, precum: copii preșcolari, copii cu dizabilități, delegații oficiale, precum și pentru delegații cu caracter cultural, militari în termen ai Armatei Naționale, veteranii de război și alții, intrarea în muzeu este gratuită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bilete #muzeu #preț majorat

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.