Deși indicele prețurilor de consum din luna iulie arată o stagnare generală a prețurilor alimentelor în Statele Unite, produsele sensibile la tarife – precum cafeaua, ceaiurile de specialitate și condimentele au înregistrat creșteri semnificative de preț, stârnind îngrijorare în rândul micilor afaceri care le comercializează.

Conform datelor publicate de Biroul de Statistică a Muncii, prețul cafelei a crescut cu 14,5% față de anul trecut, ajungând la o medie de 8,41 dolari pe livră. Iar această majorare se simte direct în costurile afacerilor locale.

Jessica Simons, proprietara cafenelei Bethany’s Coffee Shop din Nebraska, afirmă că prețurile de achiziție pentru cafea au crescut cu 18–25% doar de la începutul anului. „Am fost nevoiți să adăugăm o taxă suplimentară de 3% pentru cafea până reușim să retipărim meniurile. Dar cum prețurile se schimbă atât de des, nu putem ține pasul cu actualizările”, a explicat ea. Scumpirile afectează și alte produse esențiale, precum avocado și roșiile.

Potrivit Tax Foundation, aproape 74% din importurile alimentare ale SUA – în valoare totală de 163 de miliarde de dolari – sunt supuse tarifelor. Pentru companiile care depind de produse care nu pot fi obținute local, precum cafeaua sau apa de cocos, alternativele sunt extrem de limitate, a subliniat Josh Teitelbaum, consilier senior la firma Akin.

Anjali Bhargava, fondatoarea brandului Anjali’s Cup, care produce ceaiuri și amestecuri de condimente inspirate din tradiția Ayurveda, se confruntă cu tarife de 50% pentru importul de ceai din India. În plus, sunt aplicate taxe și pe condimente, și pe ambalaje, ceea ce pune presiune imensă pe marjele de profit.

„Suntem puși în situația de a alege între menținerea calității produselor și supraviețuirea afacerii. Multe companii mici nu vor putea face față acestei alegeri”, a declarat Bhargava, menționând că nu există surse alternative pentru ceaiul organic Assam, de origine unică, pe care îl utilizează.

Experții avertizează că impactul acestor tarife ar putea ajunge curând și la nivelul lanțurilor mari de magazine. Heather Rice, analist la KPMG, susține că efectele combinate ale tarifelor și reducerii programului de sprijin alimentar SNAP ar putea influența semnificativ disponibilitatea și diversitatea produselor din supermarketuri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Bhargava concluzionează că actualul război comercial global „va afecta pe toată lumea” – reducând diversitatea și autenticitatea produselor alimentare de pe piața americană și amenințând existența afacerilor mici care promovează calitatea și sustenabilitatea.

#cafea #ceai #SUA #tarife

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.