În ziua de 18 septembrie, în jurul orei 4:20, când majoritatea moldovenilor dormeau, mai mulți locuitori de la marginea de est a Chișinăului au anunțat o lumină puternică și o explozie de proporții. Poliția a căutat ore în șir cauza, până când a găsit rămășițele unei drone, inclusiv un motor cu reacție, împrăștiate pe un câmp recoltat de lângă satul Colonița. Satul se află la circa șapte kilometri est de capitală și face parte din municipiul Chișinău. Explozia s-a auzit în unele zone ale capitalei. Surprinzător, Ministerul Apărării a anunțat că nu a înregistrat niciun survol neautorizat în acea noapte, scrie thehill.com.

Moldova se află între Ucraina și România. Este țară candidată la UE, dar rămâne în afara NATO. Are o acoperire radar limitată și nu dispune de un sistem național de alertare prin telefonia mobilă. E o problemă, având în vedere că Moldova trăiește cu drone și fragmente căzute pe teritoriul ei de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022.

Totuși, locul exploziei de la Colonița și frecvența tot mai mare a incursiunilor de drone în spațiul aerian moldovenesc scot la iveală o vulnerabilitate serioasă a țării.

Explozia din 18 septembrie este primul caz cunoscut în care o dronă a căzut și a explodat pe teritoriul municipiului Chișinău. E adevărat că și alte drone au survolat capitala, dar aceasta s-a prăbușit în limitele ei administrative. Locuitorii au anunțat explozia înainte ca autoritățile să-i stabilească locul. Când o dronă explodează atât de aproape de centrul politic, economic și demografic al țării, primul avertisment nu ar trebui să fie zgomotul impactului.

Autoritățile moldovene au înregistrat patru incidente de încălcare a spațiului aerian în 2022, șase în 2023, zece în 2024 și 17 în 2025. Până pe 19 august 2026, Moldova număra deja 16, iar până pe 24 septembrie, alarmant, 44 de încălcări. Doar în dimineața zilei de 24 septembrie, patru obiecte zburătoare au intrat în spațiul aerian moldovenesc, ceea ce a dus la închiderea temporară a spațiului aerian din nordul țării.

Alte 29 de încălcări în șase săptămâni cer mai mult decât formule de circumstanță despre consecințele unui război la graniță. Ele arată o expunere a teritoriului moldovenesc care crește brusc, până la marginea capitalei. Motivul exact al fiecărei încălcări rămâne neclar. Dar Moldova nu trebuie să afle destinația unei drone ca să-și îmbunătățească detectarea și avertizarea publicului.

Președinta Maia Sandu a recunoscut că supravegherea se îmbunătățește, dar rămâne insuficientă, iar rachetele, armamentul antiaerian și sistemele electronice existente protejează doar anumite obiective de infrastructură critică. În iulie, UE s-a angajat să aloce 120 de milioane de euro pentru un sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune pentru Moldova, a cărui achiziție și instalare vor lua timp. Aceste investiții sunt de o importanță covârșitoare. La fel de important este să se închidă golul de avertizare înainte ca sistemul să intre în funcțiune. Chișinăul ar trebui să convină cu România și Ucraina un schimb mai rapid și de rutină de date despre traiectoriile de zbor și despre alerte.

Nu e o deficiență abstractă. Când aceeași dronă, care mai târziu s-a prăbușit lângă Mihăilenii Vechi, a intrat prima dată în spațiul aerian românesc, pe 8 septembrie, RO-Alert, sistemul național de alertare al României, a ajuns în câteva minute pe telefoanele din cinci județe românești. Niciun mesaj similar nu a ajuns la cineva din raionul Rîșcani, unde drona a căzut ulterior. Premierul Norvegiei a declarat ulterior că o dronă a fost aproape să lovească avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, în timp ce acesta pleca din Chișinău. Ambasadorul Moldovei la Washington a spus că momentul nu a fost, probabil, „o întâmplare”.

Echivalentul moldovenesc al unui sistem de alertare timpurie, MD-ALERT, există deocamdată doar ca concept aprobat. Aprobat în martie, este finanțat printr-un împrumut al Băncii Mondiale și ar urma să devină funcțional în 2027. Chiar și atunci, e conceput pentru inundații și valuri de căldură, nu pentru drone căzute. Nimic nu îl leagă în prezent de sistemele radar și de interceptare pe care banii UE ar trebui să le finanțeze.

Și Washingtonul are un interes aici. Între februarie 2022 și septembrie 2024, SUA au anunțat asistență de până la un miliard de dolari pentru Moldova. Angajamentul nu a dispărut: în mai, Washingtonul a anunțat 8 milioane de dolari pe patru ani pentru consolidarea securității cibernetice a Moldovei și protejarea sistemelor guvernamentale împotriva atacurilor. Este un semn că SUA consideră în continuare că reziliența Moldovei merită sprijinită. Dar sprijinul a rămas pe zona cibernetică. Nimic comparabil nu a urmat pentru drone, radare sau avertizarea publicului, deși încălcările spațiului aerian s-au mai mult decât dublat față de anul trecut.

Nimic din toate acestea nu cere un nou pachet de ajutor sau măcar un argument nou. O alocare modestă pentru combaterea dronelor, prin Finanțarea Militară Externă (Foreign Military Financing) sau prin contribuția SUA la inițiativa NATO pentru consolidarea capacităților de apărare și securitate conexe, ar extinde sprijinul existent al Washingtonului la amenințarea cu care se confruntă Moldova cel mai direct în prezent.

La Colonița, norocul a ținut doar de locul în care a căzut drona, nu de rapiditatea cu care a aflat cineva. Un mecanism permanent, în timp real, de schimb de date despre traiectoriile de zbor cu București și Kiev costă puțin, în afară de voință politică. O alertă îngustă, strict de securitate, pentru zonele expuse, inclusiv Chișinăul și apropierea de frontiera cu Ucraina, ar putea funcționa cu mult înainte de sistemul mai larg de protecție civilă, alături de care va exista. Alertele României din 8 septembrie priveau o altă dronă, cu zece zile înainte de explozia de la Colonița. Ele arată cum poate arăta o avertizare făcută la timp.

Până când Moldova nu va putea oferi propriilor locuitori o avertizare similară, următoarea dronă ar putea din nou să se anunțe singură, înaintea statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Will Kingston-Cox este fondator și director general al Europinion. Laurențiu Pleșca este responsabil de program la German Marshall Fund of the United States.

#Chisinau #drone

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.