Serviciul Vamal informează că toate posturile vamale de frontieră activează în regim ordinar, iar de la începutul anului curent, prin posturile vamale de frontieră au traversat 3 088 140 unități de transport.

În anul 2023, comparativ cu anii precedenți, se atestă o creștere esențială a numărului de traversări prin posturile vamale de frontieră.

Cele mai tranzitate posturi vamale în perioada 1 ianuarie – 31 august 2023, rămân a fi Leușeni și Sculeni, cu 799 046 și, respectiv, 587 123 traversări. Comparativ cu anii 2022 și 2021, de asemenea se înregistrează o creștere semnificativă.

Amintim că, postul vamal Sculeni este într-un proces de extindere a spațiului și modernizare a clădirii administrative, construcția unor noi pavilioane, majorarea numărului pistelor de control vamal, construcția platformei de scanare, reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare.

Lucrările sunt desfășurate în cadrul proiectului „Reabilitarea și modernizarea birourilor vamale de frontieră de pe granița România-Moldova, respectiv birourile vamale Albița-Leușeni, Sculeni-Sculeni și Giurgiulești-Giurgiulești”.

Obiectivul general al proiectului vizează modernizarea birourilor vamale de pe teritoriul României și Republicii Moldova, precum și îmbunătățirea condițiilor de efectuare a controlului vamal conform cerințelor internaționale.

În prezent, se execută lucrări de reabilitare și modernizare a clădirii administrative. Rețelele inginerești au fost instalate, tâmplăriile schimbate, construiți pereți despărțitori și inițiate lucrările de tencuială și turnare a șapei. Toate lucrările de terasament au fost executate și respectiv stratul stabilizator, premergător a lucrărilor de betonare a fost turnat pe întreg lotul. Platforma de scanare și peretele de protecție pentru scanerul mobil la intrare au fost construite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De menționat, că lucrările pe sensul ieșire din țară au fost finalizate în luna iulie, iar lucrările ce se desfășoară pe sensul de intrare în țară vor fi finalizate totalmente în luna decembrie 2023.

Deși, postul vamal Sculeni se află în proces de reconstrucție și modernizare, totuși, comparativ cu anii precedenți, funcționarii vamali procesează un număr mai mare de mijloace de transport.

Urmare a finalizării cu succes a proiectului, nemijlocit lucrărilor din cadrul postului vamal Sculeni, va fi atins obiectivul privind creșterea eficienței instituționale și operaționale a posturilor vamale în vederea fluidizării traficului legal de mărfuri și persoane prin crearea condițiilor tehnice optime de efectuare a procedurilor de control vamal și îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru funcționarii vamali – responsabili de control.

#automobile #frontiera de stat #serviciul vamal #traversari

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.