Centrul Național pentru Protecția Consumatorilor atrage atenția asupra necesității unor controale mai stricte pe piața produselor lactate, în contextul unor informații privind dependența ridicată de materie primă importată și posibile neclarități în etichetarea produselor.

Instituția susține că laptele și produsele lactate destinate consumului trebuie să fie sigure, verificate și corect etichetate, astfel încât consumatorii să cunoască exact originea și compoziția acestora. În acest sens, este solicitată intensificarea controalelor de stat în domeniu, inclusiv verificarea originii materiei prime și a corectitudinii informațiilor de pe etichetă.

Reacția vine în contextul unor declarații publice ale expertului Veaceslav Ioniță, potrivit cărora o parte semnificativă a materiei prime utilizate în industria lactatelor din Republica Moldova ar proveni din import, în special din Ucraina, iar producția internă nu ar acoperi necesarul pieței.

„Evident că orice om normal din RM, când vede că Ucraina, aflată în război, și-a crescut capacitatea de a produce lapte, ca să vândă copiilor noștri lapte, că nu mai avem, iar în fabricile noastre de lapte, să o spunem așa cum este, în multe cazuri, singurul ingredient care e moldovenesc e apa, presupun, mă tem. Dacă ne uităm atent, se aduce praf de lapte degresat, se aduc grăsimi separat, punem apă moldovenească și vindem lapte moldovenesc. Unica ce rămâne din laptele moldovenesc e apa”, a explicat analistul la un podcast.

Centrul subliniază că este esențial ca consumatorii să fie informați corect dacă achiziționează lapte autohton, lapte reconstituit sau produse obținute din ingrediente importate, având în vedere că acestea sunt consumate zilnic, inclusiv de copii.

Autorităților competente li se solicită să trateze subiectul cu maximă seriozitate, în contextul asigurării siguranței alimentare și al protecției consumatorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței #lactate #lapte #Veaceaslav Ionita

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.