284 de milioane de Euro costă execuția/modernizarea celor 9 poduri peste Prut dintre România și Republica Moldova, a transmis joi, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Bogdan Mîndrescu după discuții cu ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale de la Chișinău, Andrei Spinu, scrie Bani.md.

Este vorba despre cele nouă treceri de frontieră rutiere peste Prut care urmează să fie construite sau modernizate. De asemenea, discuțiile de la București dintre cei doi oficiali guvernamentali au avut în vedere și proiectele pentru două linii de cale ferată noi, cu ecartament european de la Iași și Galați până la Chișinău, notează economedia.ro.

Comisia Europeană a aprobat deja o finanțare nerambursabilă de 16 miliaone de Euro (Pachetul Mobilitate Militară) pentru Podul Rutier de la Ungheni, parte din Autostrada Unirii, primul pod nou la 4 benzi peste Prut, iar ofertele se deschid pe 13 septembrie. De asemenea, la Albița, la cel mai tranzitat punct de trecere a frontierei România-Moldova urmează să fie construit un nou pod, tot cu 4 benzi.

„Discuțiile s-au concentrat și pe identificarea nevoilor transfrontaliere dintre România și Republica Moldova, care să fie în acord cu dezvoltarea coridoarelor europene de transport pe teritoriul Republicii Moldova.Proiectele transfrontaliere rutiere, pentru care s-a subliniat o importanță deosebită de dezvoltare, sunt identificate în punctele de trecere ale frontierei Galați – Giurgiulești, Oancea – Cahul, Albița – Leușești, Ungheni (RO) – Ungheni (MD), Sculeni (RO) – Sculeni (MD), Stânca – Costești, Rădăuți Prut – Lipcani, Bumbăta – Leova și Fălciu – Leca. Nevoia de finanțare pentru implementarea investițiilor în infrastructura de transport și în creșterea capacității punctelor de trecere ale frontierei este în valoare de 284 mil. euro”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru proiectele transfrontaliere feroviare, nevoia de finanțare este de peste 60 de milioane Euro, a spus secretarul de stat:

„În ceea ce privește domeniul feroviar, discuțiile au vizat nevoia de finanțare a punctelor transfrontaliere: Galați – Giurgiulești, Fălciu – Cantemir, Socola – Ungheni în valoare de 65.2 mil. euro. În cadrul discuțiilor s-a susținut importanța construirii a două sectoare de cale ferată cu ecartament european (1435 mm) care să conecteze capitala Republicii Moldova cu România și implicit cu Europa de Vest prin legătura PFT Ungheni – Iași – Pașcani. Cel de al doilea sector de cale ferată cu ecartament european propus conectează granița Republicii Moldova cu Ucraina, în zona Basarabeasca, cu punctul de trecere al frontierei Galați – Giurgiulești și coridorul Galați – Brăila – Buzău. În esență, proiectele identificate pe teritoriul României trebuie să fie continuate în oglindă pe teritoriul Republicii Moldova pentru o implementare integrată, eficientă și coerentă”.

La Bumbăta (Vaslui) trecerea Prutului se face pe un pod din pontoane. Alte poduri noi vor fi construite la Stânca (jud. Botoșani) și Fălciu (jud. Vaslui).

#Moldova #poduri #Romania

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, acuză opoziția că se împotrivește inițiativelor care ar consolida securitatea Republicii Moldova și promovează, în opinia sa, agenda Federației Ruse. Declarațiile au fost făcute după ce jurnaliștii l-au întrebat despre criticile opoziției la adresa acordului de cooperare tehnico-militară semnat de Republica Moldova și Ucraina.

Oficialul a precizat că Ministerul Apărării are încheiate peste 120 de acorduri cu caracter militar cu diferite state partenere, care vizează domenii precum instruirea, logistica, medicina militară, securitatea cibernetică și consolidarea capacităților de apărare.

„Aș vrea să menționez că opoziția să fie împotrivă la tot ce se face bine pentru Republica Moldova, pentru a promova agenda Federației Ruse și pentru a dori ca Republica Moldova să fie un stat neputincios să facă față cerințelor de securitate în interesul cetățenilor”, a declarat Nosatîi.

Ministrul a explicat că Republica Moldova are deja un cadru extins de cooperare militară cu Ucraina, stabilit prin acordul de bază din 1993 și alte 11 acorduri bilaterale suplimentare, care acoperă inclusiv apărarea antiaeriană, aviația, medicina militară, transportul militar și asigurarea logistică a trupelor.

Potrivit lui Nosatîi, noul acord prevede cooperarea în domenii precum modernizarea și exploatarea tehnicii militare, sistemele de comunicații, instruirea specialiștilor, protecția infrastructurii critice, transferul de cunoștințe și tehnologii, cercetarea și dezvoltarea producției militare, precum și consolidarea capacităților de apărare cibernetică.

Ministrul a subliniat însă că documentul nu presupune acordarea directă de asistență militară unui stat aflat în conflict armat. Conform explicațiilor sale, cooperarea va avea un caracter consultativ și va presupune analiza și schimbul de informații tehnico-științifice, documentație de specialitate, bune practici și experiență profesională.

„Am dat citirii exact cum este prevăzut în acord, ca să nu lăsăm loc de manipulare și de dezinformare a cetățenilor”, a afirmat ministrul.

În final, Anatolie Nosatîi a declarat că parteneriatul are drept scop protejarea populației și a spațiului aerian al Republicii Moldova de dronele rusești.