284 de milioane de Euro costă execuția/modernizarea celor 9 poduri peste Prut dintre România și Republica Moldova, a transmis joi, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Bogdan Mîndrescu după discuții cu ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale de la Chișinău, Andrei Spinu, scrie Bani.md.

Este vorba despre cele nouă treceri de frontieră rutiere peste Prut care urmează să fie construite sau modernizate. De asemenea, discuțiile de la București dintre cei doi oficiali guvernamentali au avut în vedere și proiectele pentru două linii de cale ferată noi, cu ecartament european de la Iași și Galați până la Chișinău, notează economedia.ro.

Comisia Europeană a aprobat deja o finanțare nerambursabilă de 16 miliaone de Euro (Pachetul Mobilitate Militară) pentru Podul Rutier de la Ungheni, parte din Autostrada Unirii, primul pod nou la 4 benzi peste Prut, iar ofertele se deschid pe 13 septembrie. De asemenea, la Albița, la cel mai tranzitat punct de trecere a frontierei România-Moldova urmează să fie construit un nou pod, tot cu 4 benzi.

„Discuțiile s-au concentrat și pe identificarea nevoilor transfrontaliere dintre România și Republica Moldova, care să fie în acord cu dezvoltarea coridoarelor europene de transport pe teritoriul Republicii Moldova.Proiectele transfrontaliere rutiere, pentru care s-a subliniat o importanță deosebită de dezvoltare, sunt identificate în punctele de trecere ale frontierei Galați – Giurgiulești, Oancea – Cahul, Albița – Leușești, Ungheni (RO) – Ungheni (MD), Sculeni (RO) – Sculeni (MD), Stânca – Costești, Rădăuți Prut – Lipcani, Bumbăta – Leova și Fălciu – Leca. Nevoia de finanțare pentru implementarea investițiilor în infrastructura de transport și în creșterea capacității punctelor de trecere ale frontierei este în valoare de 284 mil. euro”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru proiectele transfrontaliere feroviare, nevoia de finanțare este de peste 60 de milioane Euro, a spus secretarul de stat:

„În ceea ce privește domeniul feroviar, discuțiile au vizat nevoia de finanțare a punctelor transfrontaliere: Galați – Giurgiulești, Fălciu – Cantemir, Socola – Ungheni în valoare de 65.2 mil. euro. În cadrul discuțiilor s-a susținut importanța construirii a două sectoare de cale ferată cu ecartament european (1435 mm) care să conecteze capitala Republicii Moldova cu România și implicit cu Europa de Vest prin legătura PFT Ungheni – Iași – Pașcani. Cel de al doilea sector de cale ferată cu ecartament european propus conectează granița Republicii Moldova cu Ucraina, în zona Basarabeasca, cu punctul de trecere al frontierei Galați – Giurgiulești și coridorul Galați – Brăila – Buzău. În esență, proiectele identificate pe teritoriul României trebuie să fie continuate în oglindă pe teritoriul Republicii Moldova pentru o implementare integrată, eficientă și coerentă”.

La Bumbăta (Vaslui) trecerea Prutului se face pe un pod din pontoane. Alte poduri noi vor fi construite la Stânca (jud. Botoșani) și Fălciu (jud. Vaslui).

#Moldova #poduri #Romania

Dependența energetică, necesitatea îmbunătățirii mediului de afaceri și investițional și consolidarea fundamentelor macroeconomice sunt principalele provocări economice pe care Republica Moldova trebuie să le depășească pentru a se apropia mai rapid de Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de comisarul european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis, întrebat care sunt cele trei probleme economice ce împiedică accelerarea integrării europene a țării.

Potrivit oficialului european, Republica Moldova a făcut deja progrese importante în integrarea economică în UE, inclusiv prin aderarea la diverse programe europene, participarea la SEPA, aplicarea regimului „Roam Like at Home” și valorificarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

„Din punctul meu de vedere, eu cred că mergem bine”, a declarat Dombrovskis.

El a subliniat că integrarea economică a Republicii Moldova în Uniunea Europeană are loc deja, iar relațiile comerciale și investiționale sunt tot mai strânse. Potrivit acestuia, aproximativ 57% din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre piața UE, în timp ce circa 70% din investițiile străine directe provin din Uniunea Europeană.

Una dintre principalele vulnerabilități rămâne însă sectorul energetic. Dombrovskis a menționat că sunt implementate proiecte majore de infrastructură pentru integrarea Republicii Moldova în rețelele și piețele europene de electricitate și gaze și pentru reducerea dependenței de livrările din Rusia.

O altă problemă indicată de comisar este mediul de afaceri și investițional. Potrivit lui, companiile europene sunt interesate să-și consolideze prezența în Republica Moldova, însă pentru aceasta este necesar un climat mai favorabil investițiilor.

În același timp, Dombrovskis a accentuat importanța menținerii unor fundamente macroeconomice solide, condiție esențială pentru atragerea investițiilor și accelerarea integrării economice.

Oficialul european a precizat că aceste probleme sunt abordate inclusiv prin Planul de Creștere pentru Republica Moldova, care urmărește accelerarea reformelor și apropierea economiei moldovenești de piața unică europeană.