Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților propuși de entitățile publice și organizațiile societății civile la funcția de membru al Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova (CA) a fost aprobat de Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, în cadrul ședinței de miercuri, 8 septembrie.

Potrivit documentului, președintele Comisiei va solicita entităților publice să propună câte doi candidați pentru fiecare funcție vacantă de membru al Consiliului Audiovizualului și va anunța concursul pentru candidații propuși de organizațiile societății civile. În urma concursului, vor fi nominalizați candidații care vor fi propuși plenului Parlamentului, pentru a fi numiți în funcția de membru al CA.

Concursul va fi organizat în baza a trei principii: transparență, tratament egal și al competiției deschise. Candidații la funcția de membru al Consiliului Audiovizualului trebuie să întrunească mai multe condiții. Una dintre ele este deținerea unei diplome de licență și experiență de cel puțin cinci ani în domeniul audiovizualului, jurnalismului și comunicării, dreptului, cinematografiei, culturii, tehnologiei informației sau publicității. De asemenea, candidatul nu poate fi membru de partid și nu poate deține, în mod direct sau indirect, interese, inclusiv financiare, în cadrul furnizorilor sau distribuitorilor de servicii media, întreprinderilor de comunicații electronice sau în companii din domeniul publicității.

Procesul de organizare și desfășurare a concursului include mai multe etape, inclusiv examinarea dosarelor candidaților și un interviu.

La final, Comisia va prezenta în plenul Parlamentului un proiect de hotărâre prin care nominalizează candidații care au obținut la concurs cel mai mare punctaj.

Potrivit legislației, membrii Consiliului Audiovizualului sunt desemnați, prin hotărârea Parlamentului, adoptată cu votul majorității deputaților prezenți. În cazul în care unul dintre candidați nu întrunește numărul necesar de voturi, în termen de zece zile lucrătoare, este anunțat un nou concurs, pentru funcția rămasă vacantă.

#comisie #concurs #Consiliul Audiovizualului #parlament #regulament

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.