Dacă un bun obținut ilegal nu va putea fi confiscat, autoritățile vor fi în drept să ridice de la persoana acuzată de infracțiune alt bun, echivalent ca valoare. Guvernul a aprobat noile reglementări în ședința de miercuri, 27 noiembrie. Proiectul mai prevede și modalitatea de aducere în țară a averii aflată în străinătate.

Responsabilii din cadrul cabinetului de miniștri consideră că astfel va fi îmbunătățit procesul de urmărire, identificare, sechestrare și confiscare a bunurilor obținute ilegal, precum și vor fi stabilite clar sarcinile fiecărei instituții implicate în acest proces.

„Mai exact, este introdusă posibilitatea confiscării unui bun echivalent sau a contravalorii lui, atunci când confiscarea bunului infracțional este imposibilă. De asemenea, este prevăzută confiscarea avantajelor obținute din bunurile infracționale, chiar dacă persoana este liberată de răspundere sau de pedeapsă penală. (…)

Va exista și posibilitatea de deposedare de bunuri a terților, dacă persoanele știau sau ar fi trebuit să știe că bunurile provin din activitate infracțională sau că le-au fost transferate pentru a evita confiscarea. De asemenea, de la terți vor fi confiscate bunurile al căror control efectiv este deținut de persoana urmărită penal sau condamnată”, precizează reprezentanții serviciului de presă al Guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, noile reglementări stabilesc și intervalul de timp pentru care urmează să se ia în calcul valoarea bunurilor dobândite. Este vorba despre 5 ani înainte sau după momentul săvârșirii infracțiunii și până la data emiterii actului de sesizare a instanței.

În cazul când se vor ancheta infracțiuni care generează beneficii economice ce depășesc 14.000 de euro, odată cu începerea urmăririi penale, Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracționale va efectua investigații pentru a identifica bunurile dobândite ilegal.

#avere #bunuri #confiscare #infractiune #sechestru

Contractele pe termen lung ar putea oferi Republicii Moldova mai multe posibilități de negociere a prețului și a condițiilor de achiziție a gazelor naturale. Fostul vicepremier Andrei Spînu consideră că, pentru anul viitor, autoritățile ar trebui să schimbe abordarea privind procurarea gazelor, după lecțiile învățate în ultimii ani. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Potrivit lui, contractele pe termen lung permit negocierea unor clauze flexibile, inclusiv amânarea plăților sau reducerea volumelor în anumite situații, în funcție de evoluția pieței.

„Moldova niciodată aproape nu a avut un contract pe termen lung. Nici măcar cu Gazpromul. Chiar dacă socialiștii și Dodon încearcă să aiurească un pic, nu a avut, pentru că acel contract era renegociat în fiecare an. Era pe un an de zile”, a declarat Andrei Spînu.

Fostul vicepremier a comentat și contractul cu România pentru gazele din perimetrul Neptun Deep, care ar urma să intre în vigoare de anul viitor. El a spus că nu cunoaște clauzele acestuia, dar speră că acordul nu va fi legat exclusiv de cotațiile de pe piață, ceea ce ar face ca Republica Moldova să plătească, în esență, același preț de piață.

Spînu a afirmat că experiența ultimilor patru ani, începând din 2021, ar trebui să determine autoritățile să fie mai bine pregătite pentru eventualele schimbări de pe piața energetică.

În opinia sa, una dintre probleme a fost lipsa unei abordări preventive în achiziția gazelor, bazată pe presupunerea că situația va rămâne stabilă.

„Eu cred că a fost un fel de ignoranță. Știți cum la noi? Lasă că o să fie bine. Lasă că o să trecem”, a menționat acesta.

Andrei Spînu consideră că autoritățile ar trebui să analizeze din timp evoluțiile pieței și să identifice soluții pentru a cumpăra gaze la prețuri mai avantajoase, fără a miza exclusiv pe faptul că situația va rămâne favorabilă.