Se scumpește energia electrică, după ce autoritățile au ratat liberalizarea pieței. Contractele au fost semnate

„Adaosul de preț” pus de regiunea separatistă

În condițiile actuale, cu un cadru legal departe de ceea ce înseamnă o piață liberalizată a energiei electrice, Republica Moldova în continuare achiziționează energia electrică din regiunea transnistreană, iar condițiile comerciale oricum sunt complicate. Deși subiectul diversificării surselor de achiziție a energiei electrice de către Moldova este element-cheie al promisiunilor electorale ani la rând, și actuala guvernare ratează acest exercițiu.

Anul energetic 1 aprilie 2021 – 31 martie 2022 va fi costisitor pentru populația Republicii Moldova.

În România au fost demarate mai multe proiecte pentru a contecta energetic Republica Moldova la România și, implicit, la Uniunea Europeană.

Cu aproximativ patru ani în urmă, Republica Moldova a semnat un acord istoric, care, odată dus la final, ar putea reduce dramatic gradul de dependență al țării de energia electrică din Est și va uni practic țara cu România și Uniunea Europeană.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Uniunea Europeană (UE), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Mondială au semnat pentru un pachet de finanțare de 270 de milioane de euro pentru a asigura interconectarea permanentă între rețelele electrice din Moldova și România.

Moldelectrica, ar urma să construiască o nouă line electrică de înaltă tensiune de 400 kV între Vulcănești, localitate în sudul Moldovei situată aproape de granița cu România, și capitala Chișinău, o stație electrică de tip back-to-back de 600 MW în Vulcănești și va moderniza stația de la transformare de la Chișinău, care acum funcționează la 330 kV, ca urmare a introducerii noii tensiuni de 400 kV.

O stație back-to-back este necesară pentru a uniformiza diferențele de voltaj care există acum acum între sistemul românesc și cel din Republica Moldova. Practic, după ce aceasta va fi realizată, o parte din rețeaua de înaltă tensiune a Moldovei va funcționa la 400 kV, aceeași ca în România și Europa centrală și Occidentală, iar Moldova va putea primi energie electrică din rețeaua românească.

Proiectul ar urma să fie finalizat în 2022, și presupune inclusiv lucrări în România.

Între timp, în Republica Moldova, Comisia de cercetare prealabilă pentru construcția LEA Vulcănești-Chișinău și Back-to-Back a fost aprobată abia la finele lunii ianuarie anul curent, 2021.

La Chișinău are loc, în perioada 18-19 septembrie, ce-a de-a unsprezecea reuniune a HUB-ului de Securitate al UE, dedicată combaterii manipulării și ingerinței informaționale străine. Și de această dată, la eveniment, oficiali și experți din Uniunea Europeană și Republica Moldova, inclusiv reprezentanți ai societății civile și jurnaliști de investigație, care activează în domeniul FIMI.

În cadrul reuniunii, experții vor discuta strategiile de combatere a FIMI dintr-o perspectivă holistică, vor face schimb de experiență, vor analiza cele mai bune practici în domeniu, dar și provocările cu care se confruntă statele membre ale UE și Republica Moldova în abordarea integrată a FIMI.

„Una dintre cele mai serioase amenințări care planează astăzi asupra Republicii Moldova este generată de acțiunile străine de manipulare informațională și ingerință. Acestea sunt un pericol real nu doar pentru integritatea și suveranitatea statului nostru, dar și pentru securitatea întregii regiuni, iar răspunsul nostru trebuie să fie pe măsură: rapid, eficient și coordonat”, a declarat Adrian Efros, Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) menționează, într-un comunicat de presă, că Uniunea Europeană și-a asumat un rol principal în abordarea combaterii FIMI, un fenomen care afectează valorile și procesele democratice în statele europene, și nu numai.

FIMI poate contribui, astfel, și la creșterea polarizării și divizării în cadrul UE și poate prezenta un risc pentru securitate. O cooperare eficientă și puternică în contracararea FIMI cu partenerii externi este esențială pentru UE, statele UE și statele partenere și candidate, precum Republica Moldova.

„Acțiunile străine de manipulare a informațiilor și interferență au scopul de a submina încrederea publică în legitimitatea și eficacitatea instituțiilor democratice. De asemenea, acestea pot escalada violența politică în regiuni predispuse la conflicte, subminând astfel eforturile UE și cele internaționale de menținere a păcii în întreaga lume. Cu acest prilej, îndemn pe toți să se informeze din mai multe surse, să-și dezvolte gândirea critică. Acest lucru presupune să ne gândim de două ori înainte de a distribui postări pe rețelele de sociale și să raportăm informațiile și conturile false”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Șeful Misiunii de Parteneriat a UE în Republica Moldova, Cosmin Dinescu, a menționat că la un an de la prima ediție a Hub-ului dedicată amenințărilor hibride, se observă o intensificare a acestora, în particular a fenomenului FIMI, în Republica Moldova.

„Se investește mult în derularea de acțiuni FIMI în țară, într-un context din ce în ce mai complex. EUPM Moldova, singura misiune civilă sub politica comună de securitate și apărare a UE cu mandat în acordarea de sprijin pentru combaterea FIMI, a transferat Republicii Moldova pe parcursul ultimului an și jumătate experiența practicile și metodologiile dezvoltate la nivel UE sub un cadru unitar de răspuns la FIMI. Acest sprijin va continua și se va intensifica, în spiritul parteneriatului solid pe care îl avem cu autoritățile Republicii Moldova, cu obiectivul unei securități crescute a țării și implicit a UE, a protejării valorilor și proceselor democratice. În fața unei provocări complexe venim cu un răspuns complex, comun, coordonat”, a conchis Cosmin Dinescu.

Potrivit MAI, subiectele discutate în cadrul panelurilor tematice ale reuniunii țin de cooperarea eficientă cu societatea civilă, care este un pilon important în combaterea FIMI, descrierea instrumentelor juridice de reglementare a combaterii FIMI, măsurile de prevenire și identificare eficientă a FIMI.

Totodată, experții vor analiza, în baza exemplelor concrete din Republica Moldova, conexiunea dintre FIMI și alte activități hibride care susțin narațiunile de dezinformare, cum ar fi fluxurile ilegale de bani, protestele violente etc.

Obiectivul evenimentului este consolidarea direcțiilor strategice de către instituțiile de stat și partenerii europeni și agrearea acțiunilor și livrabilelor operaționale ce urmează a fi implementate, reafirmând angajamentul pentru o colaborare strânsă în vederea asigurării securității regionale și europene.