Autoritățile moldovenești doresc să dinamizeze dialogul politic și cooperarea practică cu Alianța Nord-Atlantică (NATO). Moldova este interesată în valorificarea într-o măsură cât mai mare a posibilităților oferite de NATO statelor partenere în cadrul diferitor programe și instrumente de cooperare. Obiectivul urmărit este să beneficieze de expertiza și experiențele avansate ale Alianței în diverse domenii. Despre perspectivele parteneriatului Republicii Moldova cu NATO a vorbit secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ruslan Bolbocean, în cadrul unui briefing de presă dedicat rezultatelor Summitului NATO de la Vilnius, transmite IPN.

Secretarul de stat a declarat că invitarea Republicii Moldova la Summitul NATO reflectă importanța atribuită de Alianța parteneriatului cu Republica Moldova și securității țării. Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei afectează grav fiecare aspect al securității Republicii Moldova. De aceea, răspunsul statelor occidentale la agresiunea Federației Ruse este foarte important. Este apreciat faptul că Summitul NATO de la Vilnius a atribuit o atenție sporită problematicii securității în Europe de Est, contracarării politicii agresive a Federației Ruse, restabilirii ordinii internaționale bazate pe reguli și norme, oferii suportului politic și asistenței practice statelor partenere din Est pentru sporirea capacităților de securitate, apărare și reziliență acestora. Prin deciziile adoptate la Summitul de la Vilnius statele NATO au oferit răspunsul său la războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și, în particular, și-au reafirmat solidaritatea cu conducerea și poporul Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ruslan Bolbocean a adăugat că importanța Summitului constă în faptul că prin deciziile aprobate statele NATO au transmis mesaje clare că vor continua să apere ordinea internațională bazată pe reguli și norme, principiile Cartei ONU, valorile precum democrația, libertatea, statul de drept, respectarea dreptului omului. Statele NATO au spus clar că nu recunosc noi hotare pe continentul european. Deciziile aprobate aduc Ucraina mai aproape de atingerea obiectivului de aderare la NATO și sunt foarte importante pentru viitorul Ucrainei, dar și pentru securitatea regională și pentru Republica Moldova care este influențată direct de tot ce se întâmplă în regiune.

Ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, a afirmat, în aceeași conferință de presă, că războiul împotriva Ucrainei a fost tema principală a Summitului, dar toate statele membre ale NATO înțeleg că orice altă țară din regiune poate deveni o victimă acestor presiuni din partea Rusiei. Și Moldova este foarte afectată de acest lucru. Polonia pe deplin sprijină aspirațiile europene ale Republicii Moldova și cooperarea țării cu NATO.

Șefa Oficiului de legătură NATO în Republica Moldova, Michaela Šimáková, a spus că Republica Moldova este partener pe termen lung al Alianței. Moldova are contribuția sa la securitate și participă în diferite probleme de securitate de nivel regional. NATO susține foarte puternic integrarea europeană a Moldovei și continuă să sprijine aceste transformări și modernizări împreună cu alți parteneri internaționali.

În declarația comună semnată de aliații blocului nord-atlantic se menționează că NATO cere Rusiei să-și retragă trupele staționate ilegal în regiunea transnistreană. De asemenea, alianța și-a reiterat sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional. NATO va continua să ofere asistență practică prin intermediul Pachetului de Consolidare a Capacităților de Apărare, pe măsură ce Moldova depune eforturi pentru a-și consolida propria securitate și a-și moderniza forțele armate, precizează documentul final al Summitului.

#aderare la NATO #Moldova NATO #Ruslan Bolbocean

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.