Autoritățile moldovenești doresc să dinamizeze dialogul politic și cooperarea practică cu Alianța Nord-Atlantică (NATO). Moldova este interesată în valorificarea într-o măsură cât mai mare a posibilităților oferite de NATO statelor partenere în cadrul diferitor programe și instrumente de cooperare. Obiectivul urmărit este să beneficieze de expertiza și experiențele avansate ale Alianței în diverse domenii. Despre perspectivele parteneriatului Republicii Moldova cu NATO a vorbit secretarul de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ruslan Bolbocean, în cadrul unui briefing de presă dedicat rezultatelor Summitului NATO de la Vilnius, transmite IPN.

Secretarul de stat a declarat că invitarea Republicii Moldova la Summitul NATO reflectă importanța atribuită de Alianța parteneriatului cu Republica Moldova și securității țării. Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei afectează grav fiecare aspect al securității Republicii Moldova. De aceea, răspunsul statelor occidentale la agresiunea Federației Ruse este foarte important. Este apreciat faptul că Summitul NATO de la Vilnius a atribuit o atenție sporită problematicii securității în Europe de Est, contracarării politicii agresive a Federației Ruse, restabilirii ordinii internaționale bazate pe reguli și norme, oferii suportului politic și asistenței practice statelor partenere din Est pentru sporirea capacităților de securitate, apărare și reziliență acestora. Prin deciziile adoptate la Summitul de la Vilnius statele NATO au oferit răspunsul său la războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei și, în particular, și-au reafirmat solidaritatea cu conducerea și poporul Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ruslan Bolbocean a adăugat că importanța Summitului constă în faptul că prin deciziile aprobate statele NATO au transmis mesaje clare că vor continua să apere ordinea internațională bazată pe reguli și norme, principiile Cartei ONU, valorile precum democrația, libertatea, statul de drept, respectarea dreptului omului. Statele NATO au spus clar că nu recunosc noi hotare pe continentul european. Deciziile aprobate aduc Ucraina mai aproape de atingerea obiectivului de aderare la NATO și sunt foarte importante pentru viitorul Ucrainei, dar și pentru securitatea regională și pentru Republica Moldova care este influențată direct de tot ce se întâmplă în regiune.

Ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, a afirmat, în aceeași conferință de presă, că războiul împotriva Ucrainei a fost tema principală a Summitului, dar toate statele membre ale NATO înțeleg că orice altă țară din regiune poate deveni o victimă acestor presiuni din partea Rusiei. Și Moldova este foarte afectată de acest lucru. Polonia pe deplin sprijină aspirațiile europene ale Republicii Moldova și cooperarea țării cu NATO.

Șefa Oficiului de legătură NATO în Republica Moldova, Michaela Šimáková, a spus că Republica Moldova este partener pe termen lung al Alianței. Moldova are contribuția sa la securitate și participă în diferite probleme de securitate de nivel regional. NATO susține foarte puternic integrarea europeană a Moldovei și continuă să sprijine aceste transformări și modernizări împreună cu alți parteneri internaționali.

În declarația comună semnată de aliații blocului nord-atlantic se menționează că NATO cere Rusiei să-și retragă trupele staționate ilegal în regiunea transnistreană. De asemenea, alianța și-a reiterat sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional. NATO va continua să ofere asistență practică prin intermediul Pachetului de Consolidare a Capacităților de Apărare, pe măsură ce Moldova depune eforturi pentru a-și consolida propria securitate și a-și moderniza forțele armate, precizează documentul final al Summitului.

#aderare la NATO #Moldova NATO #Ruslan Bolbocean

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.