Referendumul privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, solicitat de Maia Sandu, nu poate fi organizat concomitent cu alegerile prezidențiale. Declarația aparține secretarului Comisiei Electorale Central (CEC), Alexandru Berlinschi.

Într-o declarația pentru Radio Moldova, Berlinschi a precizat că referendumul nu poate avea loc nici cu 60 de zile înainte sau după alt scrutin. Totodată, funcționarul a precizat că responsabilii de la CEC vor începe organizarea lui după ce Parlamentul va stabili data când se poate desfășura.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Data Referendumului republican se stabilește printr-o hotărâre a Parlamentului care nu poate avea loc mai devreme decât 60 de zile de la data adoptării hotărârii Parlamentului. Referendumul republican nu poate avea loc în ziua alegerilor parlamentare, prezidențiale sau a celor locale generale, nici cu 60 de zile înainte sau cu 60 de zile după ziua desfășurării alegerilor”, a menționat pentru Radio Moldova Alexandru Berlinschi.

Conform Codului Electoral, și data alegerilor prezidențiale se stabilește prin decizia adoptată de Parlament, cu minim 60 de zile înainte de scrutin. Mandatul Maiei Sandu expiră în decembrie 2024.

Pe 23 decembrie, la 3 ani de când conduce țara, actuala președintă a Moldovei a anunțat că va candida pentru un nou mandat și a cerut Parlamentului să dispună organizarea unui referendum privind aderarea la UE în toamna care vine.

#aderare #CEC #Moldova #referendum #UE

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) anunță că 61 de servicii publice au fost restabilite și pot fi accesate din nou prin portalul evo.gov.md, în timp ce alte 21 rămân temporar indisponibile după atacul cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale. Autoritățile spun că tentativele de atac continuă, însă verificările de până acum nu au depistat noi extrageri neautorizate de date din sistemele gestionate de AGE.

Potrivit AGE, atacatorii încearcă în continuare să găsească vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Restabilirea serviciilor se face treptat, după verificarea securității acestora. De proces sunt responsabile Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică.

În paralel, autoritățile verifică informațiile care ar fi fost extrase în urma atacului inițial. Scopul este să stabilească ce date au fost vizate și care sunt persoanele afectate. Listele întocmite sunt analizate pentru a elimina informațiile repetate sau neconcordanțele, iar AGE pregătește un mecanism prin care cetățenii afectați să fie informați individual.

Autoritățile mai precizează că, până acum, verificările nu au arătat că datele cetățenilor din registrele de stat ar fi fost modificate sau alterate în urma atacului.

Instituțiile implicate spun că vor anunța pe măsură ce vor fi restabilite și celelalte servicii, dar și după ce vor avea rezultate confirmate privind amploarea incidentului și persoanele afectate.

Amintim că, atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, șefa AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite de escroci.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.