Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a afirmat în cadrul unei conferințe de presă că NATO nu a invadat Ucraina și Georgia și nu a dislocat trupe în Republica Moldova împotriva voinței acestui popor.

„Rusia a ridicat probleme de securitate europeană în declarațiile sale publice şi în documentele pe care le-a prezentat. Dar să fim foarte clari despre asta: NATO nu a invadat Ucraina; NATO nu a invadat Georgia; NATO nu a dislocat trupe în Republica Moldova împotriva voinței poporului său. Acestea sunt toate lucrurile, printre multe altele, pe care Rusia le-a făcut în ultimii ani”, a subliniat secretarul de stat american.

Șeful diplomaţiei americane a promis vineri Kievului că „nu vor exista discuţii despre Ucraina fără Ucraina”. Într-o discuţie la telefon cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba, secretarul de stat al SUA a evocat “reacţiile potenţiale ale SUA şi aliaţilor lor” în faţa concentrării de trupe ruseşti la frontiera cu Ucraina.

De asemenea, Antony Blinken a precizat că o soluție diplomatică este încă posibilă, dacă Moscova acceptă dialogul pentru a dezamorsa criza din jurul Ucrainei. „Suntem gata să răspundem cu forță la o nouă agresiune rusă, dar o soluţie diplomatică este totuşi posibilă, şi de preferat, dacă Rusia alege această cale”, a spus el.

Reamintim că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg , a convocat o întâlnire specială a ambasadorilor Alianței cu oficiali ruși în formatul Consiliului NATO-Rusia pentru data de 12 ianuarie, într-o nouă încercare de a dialoga pentru detensionarea crizei din Ucraina.

NATO a denunțat în mod constant anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și a cerut Moscovei să respecte suveranitatea teritorială a vecinilor săi.

Mai mult, dialogul ruso-american cu privire la securitatea în Europa, asupra căruia insistă Moscova, va începe la 10 ianuarie la Geneva, urmând să continue la Viena, în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). NATO, SUA, și Europa au avertizat deja că propunerile de tratat ale Rusiei cu SUA și NATO amenință securitatea europeană.

Statele Unite au dat asigurări aliaților europeni că vor fi transparente și solidare în cadrul discuțiilor pe care urmează să le aibă cu Rusia, dublând mesajele anterioare prin care anunțau că se vor coordona cu Uniunea Europeană pentru orice tratative privind arhitectura de securitate europeană în contextul consolidării militare a Rusiei la granița cu Ucraina, unitate ce poate fi observată și pe axa NATO-UE, cele două atrăgând atenția asupra consecințelor grave pe care le are de suportat Moscova dacă recurge la noi agresiuni împotriva Kievului.

#Antony Blinken #NATO #Republica Moldova #SUA

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.