Anul 2022 a fost unul destul de greu pentru Mircea Geoană care s-a confruntat cu mai multe probleme de sănătate. Secretarul general adjunct al NATO a urmat un tratament puternic și extrem de violent, care l-a lăsat fără păr.

Nu este pentru prima dată când Mircea Geoană se confruntă cu probleme de sănătate. Recent, secretarul general adjunct al NATO a vorbit despre un episod halucinant care a avut loc în urmă cu mulți ani.

După ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2009, Mircea Geoană a mers la spital pentru un consult, însă rezultatele analizelor sale i-a șocat pe medicii, care se uitau la el ca la un cobai.

„Mi-aduc aminte că, după alegerile din 2009, m-am dus la un control. M-au pus medicii pe niște aparate și mi-au măsurat un fel de intensitate energetică. Au început să se cheme unii pe alții: doctorii cu asistentele. Se uitau la mine ca la un cobai. Aveam un nivel de energie atât de scăzut încât spuneau: „dar puteți să mergeți?! auziți bine?! Și am stat câteva zile așa… m-am adunat, m-am speriat și apoi m-am dus din nou la medic. Rezultatul analizei era normal. Mi-au spus că nu au văzut în viața lor pe cineva care să fie atât de epuizat emoțional și energetic și, după câteva zile, să-și revină. Cazul meu a fost extrem. Ce vreau să zic este că trebuie să ai răbdare cu tine”, a spus Mircea Geoană la podcastul lui Damian Drăghici.

Secretarul general adjunct al NATO a vorbit și despre aderarea României în Spațiul Schengen pe care a semnat-o cu mâna sa. El susține că ceea ce s-a întâmplat în 2022 este dovada vie că România este tratată ca fiind o țară de mâna a doua.

„Ce s-a întâmplat cu Schengen nu este o chestie în sensul că „mai stăm un pic la coadă”. Ce s-a întâmplat cu Schengen, de fapt, este ilustrarea faptului că suntem tratați ca fiind de mâna a doua, iar lumea nu mai suportă acest lucru. De aici vine mânia oamenilor. Nu vorbesc de mecanica, execuția problemei etc. Politic, tehnic putem discuta. Românul a răbufnit și trebuie să spun că românul are dreptate să răbufnească pentru că sunt lucruri pe care noi le-am putea face mai bine ca țară, ca instituții etc”, a subliniat Secretarul general adjunct al NATO.

Numărul 2 din NATO a dezvăluit că „în decembrie 2004, cu Vasile Pușcaș, a fost la Bruxelles și a încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană”: după cinci ani, ar fi trebuit să fim primiți în Schengen.

„Ni se cuvinte să intrăm în Schengen! Este dreptul nostru. Eu am negociat: în decembrie 2004, cu Vasile Pușcaș, am fost la Bruxelles și am încheiat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Eu am semnat, cu mâna mea. Automat trebuia să intrăm în Schengen la cinci ani după aderarea în UE, să nu mai avem MCV, să intrăm în zona euro, să avem mai multe coridoare europene. Coridorul 9 transversal prin Moldova românească a dispărut complet de pe hartă. De ce a dispărut? Cum a dispărut?! Am semnat clar: la cinci ani după aderarea în Uniunea Europeană, trebuia să nu mai avem MCV! Am semnat și să aderăm în Schengen! Și pentru zona euro!”, a mai spus Mircea Geoană.

#Mircea Geoană #NATO

Deputatul Partidului Nostru, membru al Comisiei economie, buget și finanțe, Constantin Cuiumju, susține că a primit sute de sesizări de la consumatori nemulțumiți de facturile eronate la gaze naturale. Oamenii reclamă sume majorate, consumuri care nu corespund realității și datorii pe care le contestă. În acest sens, parlamentarul a sesizat Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Deputatul susține că problema apare în contextul implementării noului sistem informațional de facturare al Energocom și cere ANRE să verifice modul în care funcționează acesta, cauzele eventualelor erori și numărul consumatorilor afectați.

„De unde provin erorile, câți consumatori sunt afectați și cine își asumă responsabilitatea corectării lor? De aceea am sesizat oficial ANRE și am cerut verificarea facturării, a funcționării sistemului și a cauzelor facturării eronate și a cheltuielilor aferente”, a declarat deputatul.

Potrivit lui Constantin Cuiumju, pentru sistemul informațional au fost cheltuite aproximativ 18 milioane de lei, deputatul consideră că situația trebuie verificată. În luna iulie, deputatul a acuzat Energocom că a cheltuit această sumă pentru un sistem de facturare care nu ar fi devenit operațional la termen. În același timp, Energocom a anunțat că, din luna iunie, gestionează integral procesele de evidență comercială, facturare și deservire a consumatorilor finali și că tranziția la propriul sistem a presupus testarea și verificarea datelor.

Parlamentarul cere ca eventualele erori să fie corectate fără ca responsabilitatea financiară să fie transferată asupra consumatorilor.

„Consumatorii nu trebuie să suporte costurile unor eventuale erori de facturare. Vreau un răspuns concret de la ANRE: ce s-a întâmplat, câți oameni sunt afectați, cine este responsabil și cum vor fi corectate facturările? Voi urmări acest caz și voi face public răspunsul ANRE”, a declarat deputatul.

Anterior, Energocom a explicat diferențele dintre sumele din facturile pentru gaze și cele afișate în aplicațiile bancare prin faptul că acestea reflectă perioade diferite de raportare. Compania susține că plățile efectuate după închiderea lunii nu dispar și nu sunt taxate din nou, ci sunt înregistrate ulterior în contul clientului și se regăsesc în soldul actualizat.