Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, va participa la summitul NATO, care va începe pe 11 iulie la Vilnius. Anunțul a fost făcut de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Înainte de aceasta, reprezentanții Kievului au pus la îndoială participarea președintelui.

Zelenski speră la „cel mai bun rezultat posibil” la Summitul NATO de la Vilnius

Șeful statului ucrainean, Vladimir Zelenski, va sosi în Lituania și va participa la summitul Alianței Nord-Atlantice, a confirmat luni, 10 iulie, secretarul general Jens Stoltenberg. Zelenski, a spus el, va lua parte la prima întâlnire a unui nou format de negociere – Consiliul Ucraina-NATO.

„Vom crește, de asemenea, nivelul legăturilor noastre politice cu Ucraina. Președintele Zelensky ni se va alătura la prima reuniune a noului Consiliu Ucraina-NATO”, a declarat Stoltenberg la o conferință de presă comună cu președintele lituanian Gitanas Nauseda, care a fost difuzată pe site-ul NATO.

O întâlnire la nivelul șefilor de stat ai noului Consiliu Ucraina-NATO se află pe agenda summitului de câteva zile. Cu toate acestea, reprezentanții Kievului au indicat că decizia finală cu privire la participarea lui Zelenski nu a fost luată.

„Nu au fost luate încă decizii finale. Nu înțelegem pe deplin formatul tuturor întâlnirilor de la Vilnius, dar nici nu înțelegem pe deplin deciziile care vor fi puse fizic pe masă”, a declarat Olga Stefanishyna, viceprim-ministru pentru integrarea europeană și euro-atlantică a Ucrainei, într-un interviu pentru publicația ucraineană „Adevărul european”, publicat pe 9 iulie.

Mai devreme, pe 30 iunie, șeful adjunct al biroului liderului ucrainean, Igor Zhovkva, a spus că președintele nu va merge la summitul NATO de la Vilnius dacă „nu dă dovadă de curaj” în problema apartenenței țării la alianță.

Potrivit lui Stoltenberg, șefii a 31 de țări membre NATO vor discuta modalități de a obține aderarea la NATO pentru Ucraina pe 11 iulie. El a confirmat că „Țările NATO discută un pachet de propuneri pentru Ucraina care va elimina necesitatea implementării unui plan de acțiune pentru aderarea la NATO, aceste propuneri incluzând și crearea unui Consiliu Ucraina-NATO”. „Dar până acum nu a fost luată nicio decizie, aceasta va fi luată la summit-ul de mâine, precum și formularea finală”, a spus secretarul general. În același timp, toți aliații din alianță sunt de acord ca Ucraina să devină membră, a amintit el.

Președintele Nauseda a spus că Ucraina și aliații săi trebuie să definească în mod clar procedurile prin care va trebui să treacă Kievul. El a amintit că este nevoie de consens pentru a lua decizii. Potrivit acestuia, cel mai important lucru este că apartenența Ucrainei la Vilnius încetează să mai fie o „teorie”, dar devine o „posibilitate practică”.

Posibila intrare a Ucrainei în NATO va avea consecințe foarte negative pentru sistemul de securitate din Europa și va reprezenta o amenințare absolută pentru Rusia, a avertizat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, pe 10 iulie.

#Jens Stoltenberg #Lituania #NATO #Summit #Ucraina #Vladimir Zelenski

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.