Secretarul general al NATO: Dacă scopul Rusiei este să aibă mai puţin NATO la graniţele sale, va obţine doar mai mult

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a spus că „pacea nu poate fi considerată un lucru de la sine înţeles” şi a avertizat că preşedintele rus Vladimir Putin „va primi doar mai mult NATO” la graniţele sale pe fondul agresiunii împotriva Ucrainei.

Şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acuzat Rusia că vrea să „submineze” arhitectura europeană de securitate şi desfăşoară „o încercare flagrantă de a rescrie regulile ordinii internaţionale”. Între timp, guvernatorul din Rostov a declarat stare de urgenţă din cauza afluxului mare de oameni veniţi din Ucraina.

„Dacă scopul Kremlinului este să aibă mai puţin NATO la graniţele sale, va obţine doar mai mult NATO. Şi dacă vrea să împartă NATO, va obţine doar o alianţă şi mai unită”, a transmis Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, în discursul său la Conferinţa de securitate de la München.

„NATO este o alianţă defensivă, nu ameninţăm Rusia sau pe altcineva. Dar vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja şi a apăra toţi aliaţii noştri.

„Criza actuală este mult mai mult decât Ucraina, este vorba despre cum dorim să organizăm relaţiile între state. Moscova încearcă să dea înapoi istoria şi să nu mai admitem noi membri NATO”, a spus Stoltenberg.

De asemenea, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acuzat Rusia că vrea să „rescrie regulile ordinii internaţionale”.

„Nu putem lăsa acest lucru să se întâmple, ne confruntăm cu o încercare flagrantă de a rescrie regulile ordinii internaţionale”, a declarat Von der Leyen la Conferinţa de Securitate de la München, unde a denunţat, de asemenea, o alianţă între China şi Rusia pentru a impune „legea celui mai puternic”.

Ursula von der Leyen a mai spus că există „speranţa că pacea va predomina şi diplomaţia va duce spre pace”.

Ea a afirmat că liderii occidentali sunt gata să răspundă cu sancţiuni financiare şi economice şi că rezervele de gaz sunt „pe partea sigură” chiar şi în cazul unei întreruperi complete a aprovizionării cu gaze ruseşti.

Ursula Von der Leyen a spus că aliaţii occidentali sunt aliniaţi şi uniţi, susţinând democraţia din Ucraina împotriva atacului de şapte ani din partea Rusiei, cum ar fi dezinformarea, atacurile cibernetice şi războiul hibrid.

La Munchen este şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Conferința de securitate de la München a fost fondată în 1963 ca o modalitate prin care liderii occidentali pot discuta despre cele mai presante probleme de securitate internațională. Este prima dată, din 1999, când Rusia nu participă la discuţii, scrie romaniatv.net.

Stare de urgenţă în regiunea Rostov din cauza afluxului de refugiaţi din regiunile separatiste ale Ucrainei
Guvernatorul din Rostov, o regiune rusă care se învecinează cu Ucraina a declarat, sâmbătă, starea de urgenţă din cauza afluxului de refugiaţi din regiunile separatiste din estul Ucrainei, care au ordonat evacuarea civililor.

„Având în vedere creşterea numărului de persoane care sosesc, ni se pare oportun să introducem starea de urgenţă”, a declarat guvernatorul regiunii Rostov, Vasili Golubev.

Liderii autoproclamatelor „Republici Populare” Doneţk şi Lugansk, din estul Ucrainei, au anunţat, vineri, evacuarea civililor (femei, copii, bătrâni) în Rusia vecină, acuzând Kievul că pregăteşte o invazie după izbucnirea unor ciocniri.

Sâmbătă, liderii separatiștilor din Donețk şi Lugansk au decretat mobilizare generală: „Concetăţenii rezervişti să se prezinte la birourile de încorporare”.

#secretarul general al NATO #Jens Stoltenberg #Ursula von der Leyen #NATO #Rusia

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.