NATO este preocupată că Rusia ar putea desfăşura în curând arme nucleare în spaţiu. Despre acest lucru a declarat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice Mark Rutte.

Oficialul susține că NATO știe despre faptul că Rusia ia în considerare plasarea de arme nucleare în spaţiu, transmite Digi24.ro.

De asemenea, el a caracterizat capabilităţile curente ale Rusiei în spaţiu drept depăşite şi a apreciat că nu sunt comparabile cu cele ale Occidentului.

Rutte a mai afirmat că desfăşurarea de arme nucleare în spaţiu i-ar permite Rusiei să-şi amelioreze capabilităţile, fapt despre care a spus că provoacă o îngrijorare profundă.

Potrivit sursei citate, armele din spațiu nu îndreptate spre Terra, ci spre sateliţi. Distrugerea lor ar putea provoca haos pe Pământ, în condiţiile în care multe sisteme de pe planetă se bazează pe sistemele de operare din cosmos.

Mark Rutte a avertizat în privinţa unei potenţiale încălcări a tratatului din anul 1967 privind spaţiul, care prevede folosirea paşnică a acestuia. Tratatul a fost ratificat de mai multe ţări, printre care Rusia şi SUA.

Acesta a mai afirmat că în ultimii ani competiţia din spaţiu a devenit mult mai intensă, în condiţiile în care mediul de acolo devine tot mai aglomerat, periculos şi impredictibil. Acest lucru, a spus şeful NATO, nu se întâmplă doar în domeniul comercial, ci afectează şi apărarea, dar și securitatea în general.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a decis în 2021 că clauza de apărare colectivă, prevăzută la articolul 5 al tratatului nord-atlantic se aplică şi în cazul unor atacuri din spaţiu. Prevederea stipulează că un atac armat asupra unuia sau mai multor aliaţi este considerat un atac asupra tuturor și această clauză de apărare colectivă a fost invocată o singură dată în istoria NATO, în sprijinul SUA, după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.

#arme nucleare #Mark Rutte #NATO #Rusia #spatiu

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija, scrie BANI.MD.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.