Secretarul general al ONU, António Guterres, unul dintre cei mai puternici susținători ai acțiunilor urgente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a avertizat că omenirea „își sapă singură groapa” dacă nu încetinește efectele schimbărilor climatice.

În deschiderea summit-ului privind schimbările climatice COP26, Guterres a spus că „dependența de combustibilii fosili împinge omenirea pe marginea prăpastiei”.

„Ori oprim asta, ori ne va opri pe noi. Și este timpul să spunem: Ajunge! Să nu ne sinucidem cu carbon! Am tratat destul natura ca pe o toaletă. Să nu mai ardem combustibili, să nu mai forăm și să nu ne mai minăm drumul! Ne săpăm singuri groapa”, a spus António Guterres.

El a dat exemple clare ale modului în care se schimbă rapid planeta din cauza combustibililor fosili și a vorbit despre ceea ce se poate realiza. Guterres a spus că și sectorul privat trebuie să contribuie la obiectvele climatice.

„Voi înființa un grup de experți care să propună standarde clare pentru a măsura și analiza angajamentele zero carbob ale actorilor nestatali”, care va depăși mecanismele deja stabilite în Acordul de la Paris, a spus Guterres.

Amintim că, la Glasgow a început conferința ONU privind schimbările climatice, COP26. Timp de două săptămâni, între 31 octombrie și 12 noiembrie, peste 120 de lideri de stat și delegații din aproximativ 200 de țări, experți climatici și activiști de mediu vor participa la discuțiile legate de viitorul planetei și modul în care pot fi combătute problemele de mediu pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la sub 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială.

Summitul global COP26 este considerat cel mai important eveniment dedicat climei organizat după Acordul Climatic de la Paris din 2015, însă nu este încă foarte clar în acest moment dacă va exista și un acord ferm post-COP pentru ca schimbările climatice să fie controlate.

#António Guterres #ONU #secretar general

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.