Secția boli infecțioase de la Spitalul raional Criuleni ar putea să fie închisă Anunțul a fost făcut de ministra Sănătății, Ala Nemerenco, care a declarat că secția este într-un hal ce nu se poate fi descris.

„Mă întorc dintr-o vizită neplanificată în Spitalul raional Criuleni. Seara poți vedea mai multe decât ziua. M-a întristat la culme un aspect și m-au bucurat altele. Deși per general este un spital îngrijit, cu secții renovate, medici tineri, personal calificat, spitalul are si o încărcătură de dinamită, gata de explozie. Este secția de boli infecțioase în care renumitul Hitchcock și-ar fi putut filma cele mai bune din filmele sale de groază”, a declarat ministra.

Ala Nemerenco precizează că în spital în ultimii ani s-au făcut careva renovări cu implicarea fondatorului, dar cele mai multe – cu ajutorul partenerilor din Elveția.

„Însă secția boli infecțioase a rămas cumva pentru altă dată. În ce hal e nu se poate de descris… Nu am găsit niciun pacient, bolnavii au plecat să doarmă acasă probabil, așa bolnavi cum erau. De mâine secția va fi în mod de urgență transferată în alt spațiu, dacă nu – secția va fi pur și simplu închisă”, afirmă șefa Sănătății.

Ea spune că nu învinovățește medicii, ci le mulțumește că au rămas în țară și muncesc în așa condiții.

„Înțelegem că resursele au fost și sunt limitate. Dar este o limită mai jos de care nu coborâm. Dacă întâlniți probleme și nu aveți soluții, veniți la Minister să vă ajutăm. Soluții totdeauna există. Astăzi de exemplu, pe loc s-a găsit. Poze nu atașez de data aceasta. Sunt de horror. Și vreau să știți că sunt pusă rău pe însănătoșirea sistemului de sănătate. Cine nu are acest obiectiv, să se dea jos din barcă. E timpul să avem spitale sănătoase pentru oamenii”, a mai spus ministra.

#Nemerenco #Secția boli infecțioase de la Spitalul raional Criuleni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.