Președinta Maia Sandu a convocat marți, 25 martie curent, o ședință a Consiliului Suprem de Securitate (CSS), în continuarea eforturilor de consolidare a securității procesului electoral. Potrivit unui comunicat de presă, în cadrul ședinței, instituțiile de stat au prezentat rapoarte detaliate privind pașii întreprinși pentru a asigura desfășurarea unui scrutin liber și corect.

Membrii CSS au discutat despre combaterea manipulării informațiilor și a ingerințelor străine în procesul electoral. Președinta Maia Sandu a subliniat riscul major pe care îl reprezintă campaniile de dezinformare și tentativele de influențare externă, ce pot submina încrederea cetățenilor în procesele electorale. S-a convenit asupra consolidării mecanismelor de monitorizare a spațiului informațional și asupra întăririi cooperării între instituțiile de securitate pentru a preveni și combate astfel de acțiuni.

Un subiect esențial al discuției a fost combaterea finanțării ilicite a partidelor și a campaniilor electorale. S-a subliniat necesitatea creșterii transparenței privind sursele de finanțare, prin întărirea controalelor, monitorizarea mai strictă a fluxurilor financiare și aplicarea sancțiunilor pentru actele de corupție electorală.

Un alt punct important a fost securitatea cibernetică în contextul desfășurării alegerilor. Instituțiile responsabile au raportat măsurile implementate pentru protejarea infrastructurii informatice și prevenirea atacurilor cibernetice. S-a convenit asupra consolidării cooperării între instituțiile de securitate și specialiștii în domeniu, inclusiv cu partenerii internaționali, pentru a asigura un răspuns rapid și eficient în cazul unor incidente.

Președinta Maia Sandu a reafirmat angajamentul statului de a garanta un proces electoral corect și de a asigura că moldovenii își pot alege liber viitorul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #CSS #Maia Sandu

Uniunea Europeană nu se așteaptă să apară probleme în aprovizionarea cu energie în această iarnă, dar se așteaptă la prețuri „foarte mari” la petrol și gaze, a declarat marți, 29 septembrie, comisarul european Dan Jorgensen, la reuniunea de la Dublin a miniștrilor Energiei din statele membre, transmite Agerpres.

Având în vedere criza energetică provocată de războiul din Orientul Mijlociu, „nu există nicio îndoială că ne îndreptăm spre o iarnă dificilă”, a subliniat Dan Jorgensen.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a continuat Dan Jorgensen.

În acest context, comisarul european intenționează să relaxeze anumite reguli.

Pentru a „detensiona piața”, Dan Jorgensen a propus amânarea cu un an a unui regulament european referitor la emisiile de metan legate de importurile de hidrocarburi, un gest favorabil companiilor din sector.

Regulamentul (UE) 2024/1787 stabilește norme pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și reducerea cu precizie a emisiilor de metan în sectorul energetic al Uniunii Europene. În conformitate cu acest regulament, importatorii de gaze și petrol din UE trebuie să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate cu aprovizionarea lor, începând din ianuarie 2027, pentru a limita scurgerile.

În contextul creșterii prețurilor la combustibili legate de războiul din Orientul Mijlociu, Emmanuel Macron i-a trimis recent o scrisoare Ursulei von der Leyen, solicitând modificarea anumitor reglementări europene. Președintele francez a cerut în special o amânare cu un an a normelor comunitare privind emisiile de metan, un gaz cu efect de seră extrem de poluant.

Amânarea acestui regulament, din 2027 până în 2028, va depinde de aprobarea statelor membre și a Parlamentului European.

Această lege se confruntă cu opoziția mai multor țări producătoare de combustibili fosili, în special a Statelor Unite, care o consideră o constrângere și susțin că le-ar putea împiedica exporturile.

În schimb, organizațiile de mediu se opun unei amânări, afirmând că această amânare nu ar avea niciun impact asupra prețurilor la energie, dar ar marca un nou regres în politica climatică europeană.