Peste un sfert dintre reuniunile de la locul de muncă lasă angajații cu efecte negative persistente, precum scăderea productivității și a motivației, arată un studiu recent. Acest fenomen, numit „mahmureală de după întâlnire” (meeting hangover), poate dura ore întregi și influențează negativ atât performanța profesională, cât și starea de spirit a angajaților.

Jacob, un angajat obișnuit, ilustrează perfect această problemă. După o întâlnire dezorganizată și fără concluzii clare, s-a simțit frustrat și lipsit de energie. A fost nevoit să-și amâne alte sarcini importante, iar întreaga sa zi de muncă a fost afectată de efectele negative ale reuniunii. Cazul său nu este singular: 28% dintre angajați declară că întâlnirile la care participă le reduc semnificativ motivația.

Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord și platforma de management Asana au analizat această problemă și au identificat principalele cauze ale unei reuniuni ineficiente. Printre acestea se numără lipsa unui plan clar, participarea inegală a membrilor echipei, gestionarea defectuoasă a timpului și absența unor acțiuni concrete după încheierea întâlnirii.

Un aspect interesant al studiului arată că efectele unei întâlniri proaste pot depăși chiar și mediul profesional. Unii angajați recunosc că duc aceste frustrări acasă, afectându-le și viața personală. De asemenea, peste o treime dintre respondenți admit că obișnuiesc să-și descarce frustrările în conversații cu colegii, ceea ce poate amplifica negativitatea în cadrul echipei.

Pentru a evita aceste efecte nocive, specialiștii recomandă câteva strategii esențiale pentru organizatorii de întâlniri. Printre acestea se numără limitarea numărului de participanți, stabilirea unor obiective clare și transformarea agendei într-un plan de acțiune concret. De asemenea, este esențială o facilitare eficientă a discuțiilor, astfel încât toți membrii echipei să aibă ocazia să contribuie.

Timpul alocat întâlnirilor trebuie gestionat cu rigurozitate, evitându-se depășirea programului stabilit. Mai mult, fiecare punct discutat trebuie să aibă un responsabil desemnat, astfel încât să existe claritate în ceea ce privește următorii pași. Astfel de măsuri pot transforma o întâlnire dintr-o pierdere de timp într-un instrument eficient de lucru.

În cazul în care un angajat suferă deja de efectele unei întâlniri ineficiente, există metode de recuperare recomandate. O pauză scurtă, o plimbare sau o discuție constructivă cu un coleg despre ce nu a mers bine pot ajuta la restabilirea concentrării. De asemenea, evitarea ruminației asupra detaliilor neproductive și adoptarea unei perspective orientate spre soluții sunt esențiale pentru a depăși rapid impactul negativ.

Studiul demonstrează că întâlnirile pot fi fie un factor de progres, fie un obstacol în calea productivității. Prin aplicarea unor reguli clare și printr-o mai bună organizare, angajatorii pot asigura că întâlnirile nu doar că își ating scopul, dar și că angajații pleacă de la ele motivați, nu demoralizați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #sedinte

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.