Alianța Nord-Atlantică lucrează cu autoritățile de la Chișinău pentru a sprijijni reziliența Republicii Moldova în fața provocărilor, inclusiv de influență străină. Declarația a fost făcută șefa Biroului de legătură NATO de la Chișinău, Michaela Guerard Šimák, în cadrul unei conferințe de presă, dedicată concluziilor de la summitului Aliaților, organizat la Haga, săptămâna trecută.

„În acest sens sunt mai multe inițiative cu privire la securitatea cibernetică, protejarea integrității, infrastructura critică a țării, și pentru a consolida reziliența puternică socială”, a declarat Šimák, scrie IPN.

Oficialul a menționat intensificarea sprijinului oferit de statele membre NATO, pentru ca Moldova să facă față amenințărilor hibride „tot mai mari” din partea Rusiei.

Programul de dezvoltare profesională în serviciul public, lansat de Chișinău și Alianță, este un alt aspect important amintit de reprezentatul NATO. Programul constă în reuniunea funcționarilor publici, pentru a identifica soluții la eventuale crize, presiuni, interferențe, inclusiv în cazul unor eventuale imixtiuni în alegerile parlamentare, planificate pentru 28 septembrie.

Totodată, Michaela Guerard Šimák a menționat că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord va continua să dezvolte dialogul politic cu Chișinăul, dar și să intensifice cooperarea, cu respectarea statului constituțional de neutralitate a Moldovei. Astfel, Alianța va consolida reziliența națională, a pregătirii civile, a modernizării instituțiilor statului și a consolidării parcursului european al Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mult, Šimák a subliniat rolul pe care îl are Republica Moldova în consolidarea securității regionale, menționând participarea sa la misiunea de menținere a păcii în Kosovo (KFOR).

#Moldova #NATO #relatii

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.