Alianța Nord-Atlantică lucrează cu autoritățile de la Chișinău pentru a sprijijni reziliența Republicii Moldova în fața provocărilor, inclusiv de influență străină. Declarația a fost făcută șefa Biroului de legătură NATO de la Chișinău, Michaela Guerard Šimák, în cadrul unei conferințe de presă, dedicată concluziilor de la summitului Aliaților, organizat la Haga, săptămâna trecută.

„În acest sens sunt mai multe inițiative cu privire la securitatea cibernetică, protejarea integrității, infrastructura critică a țării, și pentru a consolida reziliența puternică socială”, a declarat Šimák, scrie IPN.

Oficialul a menționat intensificarea sprijinului oferit de statele membre NATO, pentru ca Moldova să facă față amenințărilor hibride „tot mai mari” din partea Rusiei.

Programul de dezvoltare profesională în serviciul public, lansat de Chișinău și Alianță, este un alt aspect important amintit de reprezentatul NATO. Programul constă în reuniunea funcționarilor publici, pentru a identifica soluții la eventuale crize, presiuni, interferențe, inclusiv în cazul unor eventuale imixtiuni în alegerile parlamentare, planificate pentru 28 septembrie.

Totodată, Michaela Guerard Šimák a menționat că Organizația Tratatului Atlanticului de Nord va continua să dezvolte dialogul politic cu Chișinăul, dar și să intensifice cooperarea, cu respectarea statului constituțional de neutralitate a Moldovei. Astfel, Alianța va consolida reziliența națională, a pregătirii civile, a modernizării instituțiilor statului și a consolidării parcursului european al Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mult, Šimák a subliniat rolul pe care îl are Republica Moldova în consolidarea securității regionale, menționând participarea sa la misiunea de menținere a păcii în Kosovo (KFOR).

#Moldova #NATO #relatii

Cât de mult citesc moldovenii în era telefoanelor și a informației rapide? Răspunsurile oamenilor surprinse într-un vox realizat de Realitatea.md pe străzile Capitalei arată că obiceiul lecturii diferă radical.

Unii spun că au citit o carte chiar ieri sau că citesc de câteva ori pe săptămână. Alții recunosc că ultima carte au terminat-o acum o lună, anul trecut sau chiar acum doi ani. Pentru unii, lectura rămâne însă o necesitate, mai ales pentru tineri. Un elev spune că a citit recent pentru că se pregătește de BAC și are nevoie de surse de inspirație și exemple pentru exerciții.

Există și moldoveni care preferă articolele și textele scurte în locul unei cărți. Alții recunosc că mai degrabă cumpără cărți decât le citesc, păstrându-le pentru „bătrânețe”. Totuși, cei care citesc consideră că dragostea de carte trebuie cultivată încă din copilărie, cu ajutorul părinților, bunicilor, dar și prin școală și diverse evenimente dedicate lecturii.

Potrivit rezultatelor testării PISA 2025, prezentate în septembrie 2026 de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, peste jumătate dintre elevii din Republica Moldova nu ating nivelul minim de competență la lectură, acest domeniu fiind caracterizat de o stagnare în comparație cu progresele înregistrate la științe.

Mai mult de 50% dintre elevii de 15 ani evaluați nu reușesc să atingă pragul minim de competență la lectură, ceea ce indică dificultăți majore în înțelegerea, interpretarea și evaluarea textelor complexe.

La ediția PISA 2025 din Republica Moldova au participat aproximativ 6.600 de elevi în vârstă de 15 ani, eșantion reprezentativ pentru sistemul educațional național.