După ce în societate au fost multe discuții pe marginea celor 300.000 de angajați de care Republica Moldova ar avea nevoie, Ana Groza, președinta Confederației Naționale a Patronatului și directoarea executivă a Asociației Investitorilor Străini, a explicat de unde vine, de fapt, acest număr.

Potrivit Anei Grozei, cifra provine dintr-un raport elaborat de experții Secretariatului Consiliului Economic de pe lângă primul-ministru.

„În Republica Moldova doar 50% din populația activă este încadrată în câmpul muncii, pe când media europeană ar fi 70%, respectiv diferența de 20% — și sunt aceste 300.000 de persoane necesare pentru a fi la fel de productivi ca și țările din Uniunea Europeană”, a explicat ea.

Groza a precizat însă că, în mod realist, se poate vorbi de un număr mai mic pe termen scurt.

„Fizic, astăzi cred că putem vorbi de o cifră de 100.000 pe următorii trei ani, însă urmează să corelăm această cerere și aceste oferte cu angajatorii din Republica Moldova”, a spus președinta patronatelor.

Chiar înainte de emisiune, Groza spune că a discutat cu reprezentanții confederației și a prezentat necesarul concret pe sectoare.

„În sectorul HoReCa activează în jur de 27.000 de persoane, însă foarte simplu ar mai putea angaja încă 6.000. Domeniul construcțiilor activează aproximativ 30.000 de persoane, însă ar mai fi nevoie de încă 15.000–17.000 de persoane. Sau avem domeniul textile, activează 13.000 de persoane și ar putea angaja încă 10-12.000 de persoane având în vedere că au comandă și au posibilitatea de a prelua aceste comande, de a procesa și de a exporta materie la ce lucrează dumneavoastră”, a detaliat ea.

Ministrul economiei, Eugen Osmochescu, a declarat acum două săptămâni într-un interviu, că Republica Moldova are nevoie, în prezent, de aproximativ 100 000 de muncitori, și nu de 300 000, pentru a acoperi deficitul existent de forță de muncă.

Ministrul Economiei schimbă cifra: Moldova caută 100 000 de migranți pentru a acoperi deficitul de forță de muncă

#300 de mii #locuri de munca

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.