Şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat că riscurile pentru stabilitatea financiară globală au crescut şi a cerut continuarea vigilenţei, deşi acţiunile economiilor avansate au calmat stresul pieţei, transmite Reuters.

Directorul general al FMI şi-a reiterat punctul de vedere că 2023 va fi un alt an provocator, în care creşterea economiei globale va încetini sub 3% din cauza cicatricilor cauzate de pandemie, războiului din Ucraina şi înăspririi politicilor monetare. Chiar şi cu o perspectivă mai bună pentru 2024, creşterea globală va rămâne cu mult sub media sa istorică de 3,8%, iar perspectiva generală a rămas slabă, a spus ea la Forumul pentru Dezvoltare din China.

FMI, care a anticipat o creştere globală de 2,9% în acest an, urmează să publice noi previziuni luna viitoare.

Georgieva a spus că factorii de decizie din economiile avansate au răspuns decisiv la riscurile de stabilitate financiară în urma prăbuşirii unor bănci, dar chiar şi aşa este nevoie de vigilenţă.

”Aşadar, continuăm să monitorizăm îndeaproape evoluţiile şi evaluăm potenţialele implicaţii pentru perspectivele economice globale şi stabilitatea financiară globală”, a spus ea, adăugând că FMI acordă o atenţie deosebită ţărilor cele mai vulnerabile, în special ţărilor cu venituri mici, cu niveluri ridicate a datoriei.

Ea a avertizat, de asemenea, că fragmentarea geo-economică ar putea împărţi lumea în blocuri economice rivale, rezultând ”o divizare periculoasă care i-ar lăsa pe toţi mai săraci şi mai puţin siguri”. Georgieva a spus că revenirea economică puternică a Chinei, cu o creştere estimată a PIB-ului de 5,2% în 2023, oferă o oarecare speranţă pentru economia mondială, China fiind estimată să reprezinte aproximativ o treime din creşterea globală în 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

FMI estimează că fiecare creştere cu 1 punct procentual a PIB-ului din China are ca rezultat o creştere mai mare cu 0,3 puncte procentuale a altor economii asiatice, a spus ea. Ea a îndemnat factorii de decizie din China să depună eforturi pentru a creşte productivitatea şi a reechilibra economia, departe de investiţii şi către o creştere mai durabilă, bazată pe consum, inclusiv prin reforme orientate spre piaţă, pentru a echilibra condiţiile de concurenţă între sectorul privat şi întreprinderile de stat.

Astfel de reforme ar putea creşte PIB-ul real cu până la 2,5% până în 2027 şi cu aproximativ 18% până în 2037, a spus Georgieva. Ea a spus că reechilibrarea economiei Chinei ar ajuta, de asemenea, Beijingul să-şi atingă obiectivele climatice, deoarece trecerea la o creştere bazată pe consum ar reduce cererea de energie, ar reduce emisiile şi presiunile privind securitatea energetică.

Procedând astfel, a spus ea, ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon cu 15% în următorii 30 de ani, rezultând o scădere a emisiilor globale de 4,5% în aceeaşi perioadă.

#PIB #reforme #Şefa FMI:

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.